8 definiții pentru monopolism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONOPOLÍSM s. n. Tendință de a forma monopoluri; sistem de asociere a marilor întreprinderi pentru a forma monopoluri (2). – Monopol + suf. -ism.

monopolism sn [At: GT (1838), 162/6 / Pl: (rar) ~e / E: monopol + -ism] 1 Tendință de a organiza economia unei țări pe bază de monopol (1). 2 Sistem de asociere a marilor capitaliști pentru a forma un monopol (4).

MONOPOLÍSM s. n. Tendință de a organiza economia unei țări pe bază de monopol; sistem de asociere a marilor întreprinderi pentru a forma monopoluri (2). – Monopol + suf. -ism.

MONOPOLÍSM s.n. Tendință de a organiza economia unei țări pe bază de monopol (1); sistem de asociere pe monopoluri (2). [Cf. it. monopolismo].

MONOPOLÍSM s. n. tendință de a organiza economia unei țări pe bază de monopol (1); sistem de asociere pe monopoluri (2). (< fr. monopolisme)

MONOPOLÍSM n. Sistem de organizare a economiei unei țări pe bază de monopol. /monopol + suf. ~ism


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: monopolism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monopolism
  • monopolismul
  • monopolismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • monopolism
  • monopolismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

monopolism

  • 1. Tendință de a forma monopoluri; sistem de asociere a marilor întreprinderi pentru a forma monopoluri.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

  • Monopol + sufix -ism.
    surse: DEX '98 DEX '09