6 definiții pentru monometru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONOMÉTRU, monometre, s. n. 1. Vers compus dintr-un singur metru. 2. Vers compus din metri de același fel. – Din fr. monomètre.

MONOMÉTRU, monometre, s. n. 1. Vers compus dintr-un singur metru. 2. Vers compus din metri de același fel. – Din fr. monomètre.

monometru sn, a [At: DEX / Pl: ~re / E: fr monomètre] 1-2 (Vers antic) format dintr-un singur picior metric. 3-4 (Vers) compus din picioare metrice de același fel.

MONOMÉTRU adj., s.n. 1. (Vers antic) format dintr-un singur metru. 2. (Vers) compus din metri de același fel. [Pl. -tre. / < fr. monomètre, cf. gr. monos – unic, metron – măsură].

MONOMÉTRU s. m. 1. vers antic dintr-un singur metru. 2. vers compus din metri de același fel. (< fr. monomètre)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

monométru (-me-tru) s. n., art. monométrul; pl. monométre

monométru s. n. (sil. -tru), art. monométrul; pl. monométre

Intrare: monometru
monometru substantiv neutru
  • silabație: -me-tru info
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monometru
  • monometrul
  • monometru‑
plural
  • monometre
  • monometrele
genitiv-dativ singular
  • monometru
  • monometrului
plural
  • monometre
  • monometrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

monometru

  • 1. Vers compus dintr-un singur metru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Vers compus din metri de același fel.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: