7 definiții pentru monogenism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MONOGENÍSM s. n. Teorie antropologică care consideră că specia umană are origine unică. – Din fr. monogénisme.
MONOGENÍSM s. n. Teorie antropologică care consideră că specia umană are origine unică. – Din fr. monogénisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
monogenism sn [At: DN3 / Pl: (rar) ~e / E: fr monogénisme] Teorie antropologică care consideră că specia umană are o origine unică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MONOGENÍSM s. n. Teorie antropologică care admite, pentru specia umană, o origine unică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MONOGENÍSM s.n. Teorie antropologică care socotește că specia umană are o origine unică. [< fr. monogénisme, cf. gr. monos – unic, genos – rasă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MONOGENÍSM s. n. teorie antropologică potrivit căreia toate rasele umane provin dintr-un tip primitiv comun. (< fr. monogénisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MONOGENÍSM n. (în opoziție cu poligenism) Teorie antropologică, conform căreia toate rasele umane provin de la o singură specie de maimuțe antropoide. /<fr. monogénisme
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
monogenísm s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
monogenism
- 1. Teorie antropologică care consideră că specia umană are origine unică.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- limba franceză monogénismesurse: DEX '09 DEX '98 DN