8 definiții pentru monogamic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MONOGÁMIC, -Ă, monogamici, -ce, adj. Monogam. – Din fr. monogamique.
MONOGÁMIC, -Ă, monogamici, -ce, adj. Monogam. – Din fr. monogamique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
monogamic, ~ă a [At: CĂLINESCU, E. O. II, 60 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr monogamic] 1 Monogam (5). 2 Care are caracter de monogamie (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MONOGÁMIC, -Ă adj. (Rar) Monogam. [< fr. monogamique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MONOGÁMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de monogamie; propriu monogamiei. /<fr. monogamique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
monogámic adj. m., pl. monogámici; f. monogámică, pl. monogámice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
monogámic adj. m., pl. monogámici; f. sg. monogámică, pl. monogámice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
MONOGÁMIC adj. v. monogam.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MONOGAMIC adj. monogam. (Bărbat ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||