5 definiții pentru monocarpelar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONOCARPELÁR, -Ă, monocarpelari, -e, adj. (Bot.; despre flori) Care are gineceul format dintr-o singură carpelă. – Din fr. monocarpellaire.

MONOCARPELÁR, -Ă, monocarpelari, -e, adj. (Bot.; despre flori) Care are gineceul format dintr-o singură carpelă. – Din fr. monocarpellaire.

monocarpelar, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr monocarpellaire] (D. flori) Cu gineceul format dintr-o singură carpelă.

MONOCARPELÁR, -Ă adj. (Despre flori) Cu gineceul format dintr-o singură carpelă. [< fr. monocarpellaire, cf. gr. monos – unul, karpos – fruct].

MONOCARPELÁR, -Ă adj. (despre flori) cu gineceul dintr-o singură carpelă. (< fr. monocarpellaire)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

monocarpelár adj. m., pl. monocarpelári; f. sg. monocarpeláră, pl. monocarpeláre

Intrare: monocarpelar
monocarpelar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monocarpelar
  • monocarpelarul
  • monocarpelaru‑
  • monocarpela
  • monocarpelara
plural
  • monocarpelari
  • monocarpelarii
  • monocarpelare
  • monocarpelarele
genitiv-dativ singular
  • monocarpelar
  • monocarpelarului
  • monocarpelare
  • monocarpelarei
plural
  • monocarpelari
  • monocarpelarilor
  • monocarpelare
  • monocarpelarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

monocarpelar

  • 1. botanică (Despre flori) Care are gineceul format dintr-o singură carpelă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: