molos¹ sm, a [At: LM / Pl: ~oși / E: fr molosse] 1 Specie de câini originară din Asia, de talie foarte mare, cu corpul acoperit cu păr lung și moale Si: dog de Tibet.

MOLOS, moloși, s. m. Soi de cîine (originar din platourile Asiei) de talie foarte mare, cu părul lung și moale. Colibe... păzite de cînii moloși carii sperie fiarele prin groaznicile lor lătrături. La ODOBESCU, S. I 229.

MOLOS s.n. Soi de cîine cu părul lung și moale. [< fr. molosse, cf. lat. molossus].

MOLOS s. m. câine de pază, mare, cu părul lung și moale. (< fr. molosse)

MOLOS ~și m. Câine de talie mare, cu părul lung și moale. /<fr. molosse

molos s. m., pl. moloși

molos s. m., pl. moloși

molos s. m., pl. moloși

molos (< gr. μολοσσός, după numele unei populații tracice), în metrica antică, picior (1) format din trei silabe lungi: – - -.

Molos = Molossus.

móloș, -ă, moloși, -e, adj. (reg.) Vâscos, lăptos; noroios. – Din mol + suf. -oș.

moloș, -ă, moloși, -e, adj. – (reg.) Vâscos, lăptos; noroios. – Din mol + suf. -oș.

MOLOS¹ s. m. Specie de cîini originară din Asia, de talie foarte mare, cu corpul acoperit cu păr lung și moale; dog de Tibet. Moloșii pot lupta cu lupii cei mai mari. LM. ◊ (Adjectival) Colibe luminate de focuri și păzite de cîni moloși cari sperie fiarele prin groaznicele lor lătrături. ODOBESCU, S. I, 229. – Pl.: moloși. – Din fr. molosse.

MOLOS², -OÁSĂ adj. v. mîlos.