2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOLETA, moletez, vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei (1). – Din fr. moleter.

MOLETA, moletez, vb. I. Tranz. A imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei (1). – Din fr. moleter.

moleta vt [At: DLR / Pzi: ~tez / E: fr moleter] (C. i. o piesă tehnică) A imprima striuri, zimți, desene, motive ornamentale cu ajutorul moletei1 (2) Si: a randalina.

MOLETA vb. I. tr. 1. A imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. A grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. [< fr. moleter].

MOLETA vb. tr. 1. a imprima zimți pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. a grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. (< fr. moleter)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

moleta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. moletez, 3 moletea; conj. prez. 1 sg. să moletez, 3 să moleteze

moleta (a ~) vb., ind. prez. 3 moletea

moleta vb., ind. prez. 1 sg. moletez, 3 sg. și pl. moletea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOLETÁ vb. I. Tranz. (Complementul indică o piesă tehnică) A imprima striuri, zimți, desene, motive ornamentale cu ajutorul moletei1 (2); a randalina. - Prez. ind.: moletez. – Din fr. moleter.

Intrare: moletat
moletat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moletat
  • moletatul
  • moletatu‑
  • moleta
  • moletata
plural
  • moletați
  • moletații
  • moletate
  • moletatele
genitiv-dativ singular
  • moletat
  • moletatului
  • moletate
  • moletatei
plural
  • moletați
  • moletaților
  • moletate
  • moletatelor
vocativ singular
plural
Intrare: moleta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moleta
  • moletare
  • moletat
  • moletatu‑
  • moletând
  • moletându‑
singular plural
  • moletea
  • moletați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moletez
(să)
  • moletez
  • moletam
  • moletai
  • moletasem
a II-a (tu)
  • moletezi
(să)
  • moletezi
  • moletai
  • moletași
  • moletaseși
a III-a (el, ea)
  • moletea
(să)
  • moleteze
  • moleta
  • moletă
  • moletase
plural I (noi)
  • moletăm
(să)
  • moletăm
  • moletam
  • moletarăm
  • moletaserăm
  • moletasem
a II-a (voi)
  • moletați
(să)
  • moletați
  • moletați
  • moletarăți
  • moletaserăți
  • moletaseți
a III-a (ei, ele)
  • moletea
(să)
  • moleteze
  • moletau
  • moleta
  • moletaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moleta, moletezverb

  • 1. A imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea țesăturilor. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.