moisă sf vz moiță

moiță sf [At: ANTIPA, P. 84 / V: moisă, moiț sm / Pl: ~țe, ~ți / E: nct] (Reg) 1 (Iht) Grindel (Cobitis barbatula). 2 (Iht) Molan¹ (2) (Nemachilus barbatulus). 3 (Bot) Specie de ciupercă comestibilă, de culoare galbenă, verzuie sau cafenie.

MOIȚĂ s. v. grindel, molan.

moiță s. v. GRINDEL. MOLAN.

moiță, moițe, s.f. (reg.) 1. grindel, molan (pește). 2. ciupercă comestibilă galbenă-verzuie.

MOISĂ s. f. v. moiță.

MOIȚĂ s. f. (Regional) I. (Iht.) 1. Grindel (Cobitis barbatula). Cf. BĂCESCU, P. 123, 186, ALR I 1 746/12, ALR II 6 239/836. 2. Molan¹ (2) (Nemachilus barbatulus). Cf. ANTIPA, P. 84, H IX 6, 42, XVIII 25. II. (Bot.) Specie de ciupercă comestibilă, de culoare galbenă, verzuie sau cafenie. Cf. MAT. DIALEC. I, 262, CHEST. VIII 81/5, 33. – Pl.: moițe și moiți. – Și: móiț (ALR II 6 239/2) s. m., móisă (BĂCESCU, P. 186, ALR I 1 746/12, ALR II 6 239/836) s. f. – Etimologia necunoscută. Cf. m o a l e¹.