2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOAZÁ, moazez, vb. I. Tranz. (Constr.) A îmbina cu moaze. – Din fr. moiser.

MOAZÁ, moazez, vb. I. Tranz. (Constr.) A îmbina cu moaze. – Din fr. moiser.

moaza vt [At: DN3 / P: moo~ / Pzi: ~zez / E: fr moiser] 1-2 A uni cu ajutorul moazelor (1-2).

MOAZÁ vb. I. tr. A uni cu ajutorul moazelor. [Pron. moa-. / < fr. moiser].

MOAZÁ vb. tr. a îmbina cu ajutorul moazelor. (< fr. moiser)

MOÁZĂ, moaze, s. f. (Constr.) Ansamblu format din două grinzi de lemn strânse între ele cu șuruburi, servind ca element de consolidare la o construcție din lemn. – Din fr. moise.

moa sf [At: LTR / Pl: ~ze / E: fr moise] 1 Pereche de grinzi sau de scânduri folosite ca element de solidarizare a pieselor unei construcții de lemn. 2 (Min) Ramă metalică sau de lemn prinsă în armătura puțului, pe care se fixează barele de ghidaj și care suportă podurile din compartimentele scărilor Vz ainștraih, firung.

MOÁZĂ, moaze, s. f. (Constr.) Fiecare dintre componentele unei perechi de grinzi care formează un element de consolidare la o construcție din lemn. – Din fr. moise.

MOÁZĂ s.f. Element de construcție format din două grinzi de lemn, care leagă între ele mai multe piese situate în același plan. [Pron. moa-. / < fr. moise].

MOÁZĂ s. f. 1. element de construcție din două grinzi de lemn, legate între ele prin buloane. 2. piesă orizontală fixată la cele două extremități de pereții unui puț de extracție. 3. ansamblu de două piese de lemn care prind între ele parii aflați față în față ai unui cleionaj. (< fr. moise)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moazá vb., ind. prez. 1 sg. moazéz, 3 sg. și pl. moazeáză

moáză s. f., g.-d. art. moázei; pl. moáze

moáză s. f., g.-d. art. moázei; pl. moáze

Intrare: moaza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moaza
  • moazare
  • moazat
  • moazatu‑
  • moazând
  • moazându‑
singular plural
  • moazea
  • moazați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moazez
(să)
  • moazez
  • moazam
  • moazai
  • moazasem
a II-a (tu)
  • moazezi
(să)
  • moazezi
  • moazai
  • moazași
  • moazaseși
a III-a (el, ea)
  • moazea
(să)
  • moazeze
  • moaza
  • moază
  • moazase
plural I (noi)
  • moazăm
(să)
  • moazăm
  • moazam
  • moazarăm
  • moazaserăm
  • moazasem
a II-a (voi)
  • moazați
(să)
  • moazați
  • moazați
  • moazarăți
  • moazaserăți
  • moazaseți
a III-a (ei, ele)
  • moazea
(să)
  • moazeze
  • moazau
  • moaza
  • moazaseră
Intrare: moază
  • silabație: moa-ză info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moa
  • moaza
plural
  • moaze
  • moazele
genitiv-dativ singular
  • moaze
  • moazei
plural
  • moaze
  • moazelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

moaza

  • 1. construcții A îmbina cu moaze.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

moază

  • 1. construcții Ansamblu format din două grinzi de lemn strânse între ele cu șuruburi, servind ca element de consolidare la o construcție din lemn.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Piesă orizontală fixată la cele două extremități de pereții unui puț de extracție.
    surse: MDN '00
  • 3. Ansamblu de două piese de lemn care prind între ele parii aflați față în față ai unui cleionaj.
    surse: MDN '00

etimologie: