MOȘMON, moșmoni, s. m. Arbore fructifer din familia rozaceelor, cu tulpina înaltă, cu frunze eliptice, cu flori mari, albe și cu fructe comestibile (Mespilus germanica). – Din moșmoană (derivat regresiv).

moșmon sm [At: POLIZU / V: mojm~, ~mol, mușmul / Pl: ~i / E: moșmoană¹] Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, albe și cu fructe comestibile Si: (rar) gorun, măceș, scoruș-nemțesc, (reg) misculariu, mișcul, mostochin (Mespilus germanica).

MOȘMON, moșmoni, s. m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu tulpina înaltă, cu frunze eliptice, cu flori mari, albe și cu fructe comestibile (Mespilus germanica). – Din moșmoană (derivat regresiv).

MOȘMON, moșmoni, s. m. Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, albe și cu fructe comestibile în formă de măr; crește prin păduri și tufișuri (Mespilus germanica). Vă spun că aceasta este o frunză de moșmon. CAMIL PETRESCU, O. 417.

MOȘMON ~i m. Pom fructifer din familia rozaceelor cu flori mari, albe și cu fructe sferice, cu gust dulce-acrișor, învelite într-o coajă brună-roșiatică. /Din moșmoană

moșmón și moșmoánă, V. mușmul.

mojmon sm vz moșmon

moșmol sm vz moșmon

mușmul sm vz moșmon

moșmol (moșmon) m. arbust din fam. rozaceelor cu florile mari albe (Mespilus germanica).

mușmúl m., pl. lĭ (d. mușumlă). Un pom ruzaceŭ care produce mușmule (méspilus germanica). – În Munt. moșmon. V. scoruș.

moșmon s. m., pl. moșmoni

moșmon s. m., pl. moșmoni

moșmon s. m., pl. moșmoni

moșmol (-li), s. m. – Plantă (Mespilus germanica). – Var. moșmon. Mr. mușmulă, megl. mușmul. Tc. mușmula (Tiktin; Lokotsch 1518; Berneker, II, 39), din mgr. μέσπιλον, cf. ngr. μούσμουλον, alb. mušmuljë, bg. mušmula, rus. mušmulá. – Der. moșmoală (var. moșmoană, moșmulă, mușmulă), s. f. (fructul moșmolului).

MOȘMON s. (BOT.; Mespilus germanica) (reg.) gorun, măceș, mișcul, mostoc, mostochin, scoruș-nemțesc.

MOȘMON s. (BOT.; Mespilus germanica) (reg.) gorun, măceș, mișcul, mostoc, mostochin, scoruș-nemțesc.

moșmol (moșmon), moșmoli (moșmoni), s.m. (reg.) arbust din familia rozaceelor cu flori mari albe și cu fructe comestibile (mușmule); scoruș.

MOSHMON s. m. Arbust din familia rozaceelor, cu flori mari albe shi cu fructe comestibile; (rar) gorun, macesh (3), scorush-nemtzesc, (regional), mostochin, mishcul, misculariu (Mespilus germanica). Cf. POLIZU. Migdalii cu smochinii SHi scorushii cu moshmonii. ap. TDRG. Va spun k aceasta este o frunza de moshmon. CAMIL PETRESCU, O. I, 417, cf. SHEZ. XV, 88. – Pl.: moshmoni. – SHi: moshmól (PONTBRIANT, D., BARCIANU, ALEXI, W.), (regional) mojmón (H IX 121), mushmúl (ib. XIV 395) s. m. – De la moshmoana.