2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mla sf [At: ȘEZ. II, 95 / V: (reg) mna / Pl: ~lăzi, ~de / E: slv младъ „tânăr”, bg млада] 1 Mlădiță (1). 2 (Trs, Mol) Ramură de plantă lemnoasă, care servește ca butaș sau ca altoi. 3 (Pex) Ochi la altoit. 4 (Csc) Mlajă (7). 5 (Csc) Vegetație arborescentă. 6 Lăstăriș. 7 Pădure tânără și deasă. 8-9 (Spc) Mlajă (5-6). 10 (Reg; îc) Mladă-de-vie (sau ~-de-struguri) Viță de vie.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Mlădiță (1). 2. (Colectiv) Vegetație arborescentă; lăstăriș; desiș; pădure tânără și deasă. – Din sl. mladŭ, bg. mlada.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Mlădiță (1). 2. (Colectiv) Vegetație arborescentă; lăstăriș; desiș; pădure tânără și deasă. – Din sl. mladŭ, bg. mlada.

MLÁDĂ, mlăzi, s. f. 1. Ramură tînără și subțire a unei plante lemnoase; mlădiță, vlăstar. Cercetezi mugurii merilor și perilor, începi a curați uscăturile și a tăia mlăzile nefolositoare. SADOVEANU, O. VI 399. Un fel de cerdac, deasupra căruia se înalță creasta, puțintel încovoiată și încununată de o mladă plecată de tei. RUSSO, O. 106. ◊ Fig. Erau amîndouă, ea și sorioara ei, două mlăzi de salcie care veneau să se încredințeze pămîntului de la Păuna Mică. SADOVEANU, P. M. 237. ♦ Fig. Descendent. Privirea ei alunecă asupra lui Filip, mladă plăpîndă ce recăpăta viață în această vreme neprielnică de iarnă. DUMITRIU, N. 192. 2. Pădure tînără și deasă; (cu sens colectiv) copaci tineri. Intre pădure și fluviu se întindea, acoperit cu bălării înalte, cu arini ciuntiți și cu mladăpămîntul nimănui. CAMILAR, N. I 241. Goruni mari își întindeau aici brațe de uriași, ca după un somn de un veac și, la umbra lor, se împletea mlada tînără. SADOVEANU, O. I 62. – Pl. și: mlade (BENIUC, P. 5).

MLÁDĂ mlăzi f. 1) Ramură tânără, subțire și flexibilă care crește din rădăcina sau tulpina unei plante lemnoase; mlădiță; vlăstar; lăstar. 2) Pădure tânără și deasă. /<sl. mladu, bulg. mladia

mladă f. ramură dela o plantă lemnoasă ce servă ca butaș sau la altoire. [Slav. MLADĭ, fraged].

mládă f., pl. ăzĭ (vsl. mladŭ, mlada, tînăr, tînără; sîrb. mlada, nevastă tînără). Est. Mlădiță. Col. Desiș de mlădițe, pădure tînără.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mládă s. f., g.-d. art. mlắzii; pl. mlăzi

mládă s. f., g.-d. art. mlăzii; pl. mlăzi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MLÁDĂ s. 1. v. lăstar. 2. lăstăriș, (rar) lăstăret, (reg.) târșar. (A trecut printr-o ~.)

MLA s. (BOT.) 1. lăstar, mlădiță, smicea, vlăstar, (înv. și pop.) odraslă, (reg.) loază, mlădoacă. (O ~ flexibilă de salcie.) 2. lăstăriș, (rar) lăstăret, (reg.) tîrșar. (A trecut printr-o ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mládă (mlắzi), s. f. – Dumbravă. Sl. maldŭ „tînăr” (Cihac, II, 199; Tiktin), cf. sb., cr. mlad „tînăr”. – Der. mlădiu, adj. (flexibil, elastic), cu suf. -iu (după Conev 49, din bg. mlazdĭ); mlădios, adj. (flexibil); mlădia (var. înmlădia), vb. (a se undui; a se pleca); înmlădiere, s. f. (unduire); mlădoacă (var. mlădoagă), s. f. (Olt., vargă), din bg. mladoka (Iordan, Dift., 215; Pascu, Suf., 226); mlădiță, s. f. (vlăstar, lăstar, odraslă), din sl. (bg., sb., slov.) mladica (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Diez, I, 444; Berneker, II, 72; Conev 51; Vaillant, BL, XIV, 10); mlaje, s. f. (varietate de salcie, Salix viminalis; nuia de răchită), din bg. mlažja (Candrea, Scriban), sau din pl. lui mladă, prin intermediul unui nou singular regresiv.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MLADA BOLESLAV, oraș în Cehia, la 52 km N de Praga; 44,5 mii loc. (1991). Nod feroviar. Constr. de automobile (uzinele „Škoda”). Catedrală (sec. 15). Castel medieval. Fundat în sec. 10.

Intrare: Mlada
Mlada
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mladă
substantiv feminin (F62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mla
  • mlada
plural
  • mlăzi
  • mlăzile
genitiv-dativ singular
  • mlăzi
  • mlăzii
plural
  • mlăzi
  • mlăzilor
vocativ singular
plural