2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mlădios, ~oa a [At: HELIADE, O. I, 368 / P: ~di-os / Pl: ~oși, ~oase / E: mlădia + -os] 1 Care se pleacă, se îndoaie cu ușurință, fără să se frângă Si: elastic, flexibil. 2 (Rar, d. suprafața apelor) Unduios. 3 (D. ființe) Suplu. 4 (D. ființe) Cu mișcări grațioase Si: mlădiu (3), (asr) mlădiat (2). 5 Sprinten. 6 (D. mișcări, gesturi) Care arată suplețe, grație Si: grațios, mlădiu (4). 7 (Fig; d. oameni) Care se adaptează ușor Si: conciliant, docil, maleabil (3). 8 (Pex) Nehotărât. 9 (Fig; d. sunete, voce) Bogat în inflexiuri. 10 (D. sunete, voce) Plăcut la auz Si: armonios, melodios. 11 (Fig; d. limbă, stil) Expresiv.

MLĂDIÓS, -OÁSĂ, mlădioși, -oase, adj. 1. Care se îndoaie cu ușurință (fără să se frângă); flexibil, elastic; mlădiat. 2. (Despre ființe, despre corpul lor sau despre părți ale corpului lor) Suplu, zvelt, elastic; cu mișcări grațioase; mlădiu. 3. Fig. (Despre oameni, despre caracterul lor etc.) Care cedează, care se adaptează ușor; maleabil, conciliant. 4. Fig. (Despre sunete, voce etc.) Cu inflexiuni plăcute; melodios, armonios. [Pr.: -di-os] – Mlădia + suf. -os.

MLĂDIÓS, -OÁSĂ, mlădioși, -oase, adj. 1. Care se îndoaie cu ușurință (fără să se frângă); flexibil, elastic; mlădiat. 2. (Despre ființe, despre corpul lor sau despre părți ale corpului lor) Suplu, zvelt, elastic; cu mișcări grațioase; mlădiu. 3. Fig. (Despre oameni, despre caracterul lor etc.) Care cedează, care se adaptează ușor; maleabil, conciliant. 4. Fig. (Despre sunete, voce etc.) Cu inflexiuni plăcute; melodios, armonios. [Pr.: -di-os] – Mlădia + suf. -os.

MLĂDIÓS, -OÁSĂ, mlădioși, -oase, adj. 1. Care se îndoaie ușor fără să se frîngă, flexibil, suplu. Trupul ei mlădios era plecat ușor peste fierul de călcat. REBREANU, R. I 200. Nalt la stat, lat în spete, subțire la mijloc, mlădios ca un mesteacăn. CREANGĂ, A. 85. O copilă el zări Ce-i zimbește mlădioasă ca o creangă de alun. EMINESCU, O. I 144. Pasul tău ușor Abia se însemnează Pe iarba mlădioasă. ALEXANDRESCU, M. 123. ◊ (Adverbial) Doamna Vorvoreanu se ridică mlădios, ieși afară. DUMITRIU, N. 129. 2. (Despre sunete, glas) Plăcut la auz, melodios, armonios. Vorbind se aprindea repede, iar vocea lui aspră, neplăcută, devenea mlădioasă și cuceritoare. REBREANU, P. S. 52. 3. Fig. (Despre oameni și despre caracterul lor) Care se adaptează ușor împrejurărilor, maleabil. Ambițios, fără scrupule, dar dulce la vorbă și mlădios cu toată lumea. VLAHUȚĂ, O. A. III 45. – Variantă: înmlădós, -oásă (ALEXANDRESCU, M. 241) adj.

MLĂDIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care poate fi ușor deformat sub acțiunea unei forțe exterioare; flexibil; elastic; suplu. 2) (despre ființe și despre părți ale corpului lor) Care vădește grație și eleganță; cu mișcări grațioase și elegante; suplu; elegant; mlădiu. 3) (despre persoane sau despre caracterul lor) Care se lasă influențat ușor de voința altora. 4) (despre sunete, voce etc.) Care este plăcut auzului; melodios. [Sil. -di-os] /a mlădia + suf. ~os

mlădios a. 1. care se îndoaie lesne (ca mlada), flexibil; 2. fig. supus, împăcăcios.

mlădiós, -oásă adj. (d. mlădiez). Flexibil, care se îndoaĭe ușor: trestia e flexibilă. Fig. Ager, ușor: corp mlădios. Dócil, supus: copilu e mlădios. Maleabil, fără scrúpule: conștiință mlădioasă.

îmlădios, ~oa a vz înmlădios


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mlădiós (-di-os) adj. m., pl. mlădióși; f. mlădioásă, pl. mlădioáse

mlădiós adj. m. (sil. -di-os), pl. mlădióși; f. sg. mlădioásă, pl. mlădioáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MLĂDIÓS adj. v. adaptabil, armonios, melodic, melodios, muzical, sonor, unduios.

MLĂDIÓS adj. 1. v. flexibil. 2. v. grațios.

mlădios adj. v. ADAPTABIL. ARMONIOS. MELODIC. MELODIOS. MUZICAL. SONOR. UNDUIOS.

MLĂDIOS adj. 1. elastic, flexibil, suplu, (înv.) încovoios. (O nuia ~.) 2. elegant, grațios, mlădiu, suplu, zvelt, (rar) mlădiat. (Zborul ~ al unei păsări.)

Mlădios ≠ inflexibil, neelastic, rigid, neflexibil, țeapăn


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mlădia, mlădios Cuvinte explicate simplu în dicționare: înmlădia de la sl. airtd^Ts., iar mlădios de la млaдъ (TDRG); mlădia, v. mladă iar acesta de la sl. mladĭ (?) (DU); ambele de la sl. млaдъ (CADE); mlădia de la mlădiță, iar mlădios de la mlădia (Scriban); mlădia și mlădiu de la mladă, iar mlădios din mlădiu (DLRM); mlădia de la mlădiu, mlădios de la mlădia, iar mlădia de la mladă (DLR). Dar nu ne spune nimeni de unde apare i în românește nu există un sufix -ia, Atît de la mladă, cît și de la v. sl. млaдъ am fi așteptat în românește un verb *mlădi (deși nu e ușor de admis că s-a format un derivat verbal de la un adjectiv pe care nu-l avem). Explicarea, lui mlădios în mlădiu are și ea un cusur: că os formează adjective de la substantive și verbe, nu de la adjective (în ce privește excepțiile, vezi. mai sus, p. 63). În bulgărește, adjectivul млaд are și o formă substantivată, млaдuяm. Dacă aceasta a fost împrumutată în românește sub forma mlădia, a putut sta la baza adjectivului mlădios și a verbului mlădia, iar mai tîrziu mlădia a putut ajunge să fie întrebuințat el însuși ca adjectiv.

Intrare: mlădios
mlădios adjectiv
  • silabație: -di-os
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mlădios
  • mlădiosul
  • mlădiosu‑
  • mlădioa
  • mlădioasa
plural
  • mlădioși
  • mlădioșii
  • mlădioase
  • mlădioasele
genitiv-dativ singular
  • mlădios
  • mlădiosului
  • mlădioase
  • mlădioasei
plural
  • mlădioși
  • mlădioșilor
  • mlădioase
  • mlădioaselor
vocativ singular
plural
Intrare: îmlădios
îmlădios
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)