Definiția cu ID-ul 969746:
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MIȚ cf. subst. miță (de lînă). 1. Miț, 1620 (Sur XIV). 2. Mițeu, Vladuțu, olt. (AO XVII 330). 3. + -oc: Mițoc (17 B III 212). 4. + -ura: Mițur/a, b., -ea (16 B III 81); cf. subst. mițurcă, var. la mișiurcă „coif egiptean” (DR III); v. Mațura în Partea a III-a.