2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mitocosit, ~ă a [At: DDRF / V: motocoșit, ~ă / Pl: ~iți, ~e / E: motocosi] 1 (Reg) Deranjat. 2 (Olt) Defectat.

mitocosi [At: LB / V: ~ozi, mot~, motocoși / Pzi: ~sesc / E: ngr μετώϰησα, (aor μετοιϰέω)] 1 vt (Reg) A muta, a deplasa de la locul său, încurcând, zăpăcind. 2 vt (Pex) A încurca, a zăpăci în urma mutării. 3 vt (Reg) A rătăci. 4 vt (Olt) A defecta. 5 vt (Trs; c. i. un membru al corpului) A scrânti. 6 vr (Reg) A-și pierde calmul, stăpânirea. 7 vr (Reg) A se zăpăci. 8 vr (Trs; îf motocosi) A se amesteca. 9 vt (Olt) A denatura realitatea, adevărul. 10 vt (Olt) A încerca să ascundă o faptă necinstită Si: a mușamaliza.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MITOCOSÍ vb. v. cocoloși, mușamaliza.

mitocosi vb. v. COCOLOȘI. MUȘAMALIZA.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mitocosít, -ă, mitocosíți, -te, adj. (reg.) încurcat, zăpăcit, deranjat.

mitocosí, mitocosésc, vb. IV (reg.) a muta, a încurca, a zăpăci, a denatura.

Intrare: mitocosit
mitocosit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mitocosit
  • mitocositul
  • mitocositu‑
  • mitocosi
  • mitocosita
plural
  • mitocosiți
  • mitocosiții
  • mitocosite
  • mitocositele
genitiv-dativ singular
  • mitocosit
  • mitocositului
  • mitocosite
  • mitocositei
plural
  • mitocosiți
  • mitocosiților
  • mitocosite
  • mitocositelor
vocativ singular
plural
Intrare: mitocosi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mitocosi
  • mitocosire
  • mitocosit
  • mitocositu‑
  • mitocosind
  • mitocosindu‑
singular plural
  • mitocosește
  • mitocosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mitocosesc
(să)
  • mitocosesc
  • mitocoseam
  • mitocosii
  • mitocosisem
a II-a (tu)
  • mitocosești
(să)
  • mitocosești
  • mitocoseai
  • mitocosiși
  • mitocosiseși
a III-a (el, ea)
  • mitocosește
(să)
  • mitocosească
  • mitocosea
  • mitocosi
  • mitocosise
plural I (noi)
  • mitocosim
(să)
  • mitocosim
  • mitocoseam
  • mitocosirăm
  • mitocosiserăm
  • mitocosisem
a II-a (voi)
  • mitocosiți
(să)
  • mitocosiți
  • mitocoseați
  • mitocosirăți
  • mitocosiserăți
  • mitocosiseți
a III-a (ei, ele)
  • mitocosesc
(să)
  • mitocosească
  • mitocoseau
  • mitocosi
  • mitocosiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)