MITO-₁ „filament, mitoză, mitotic”. ◊ gr. mitos „fir, filament” > fr. mito-, germ. id., it. id. > rom. mito-. □ ~clastic (v. -clastic), adj., care anihilează cursul normal al mitozei; ~condrie (v. -condrie), s. f., corpuscul granular de dimensiuni mici, care constituie partea esențială a condromului celular; ~genetic (v. -genetic), adj., s. n., (agent) capabil să determine diviziunea celulară mitotică; ~spor (v. -spor), s. m., orice celulă formată prin diviziune mitotică, fiind capabilă să genereze, fără fecundație, un nou organism; ~static (v. -static), adj., s. n., (agent) capabil să blocheze activitatea mitotică.