5 definiții pentru misionară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MISIONÁR, -Ă, misionari, -e, s. m. și f. Persoană (de obicei călugăr sau preot) trimisă să răspândească creștinismul în țări cu altă religie dominantă. [Pr.: -si-o-] – Din it. missionario, fr. missionnaire.

MISIONÁR, -Ă, misionari, -e, s. m. și f. Persoană (de obicei călugăr sau preot) trimisă să răspândească creștinismul în țări cu altă religie dominantă. [Pr.: -si-o-] – Din it. missionario, fr. missionnaire.

MISIONÁR, -Ă s. m. f. propagator al religiei creștine sau al doctrinelor unor secte creștine în țările cu altă religie. ◊ cel care caută să câștige adepți pentru o cauză. (< it. missionario, fr. missionnaire)

MISIONÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care are misiunea de a propaga religia creștină sau doctrinele unor secte creștine în statele cu altă credință dominantă. [Sil. -si-o-] /<it. missionario, fr. missionnaire


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

misionáră (-si-o-) s. f., g.-d. art. misionárei; pl. misionáre

misionáră s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. misionárei; pl. misionáre

Intrare: misionară
  • silabație: mi-si-o- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • misiona
  • misionara
plural
  • misionare
  • misionarele
genitiv-dativ singular
  • misionare
  • misionarei
plural
  • misionare
  • misionarelor
vocativ singular
  • misiona
  • misionaro
plural
  • misionarelor

misionar, -ă misionară

  • 1. Persoană (de obicei călugăr sau preot) trimisă să răspândească creștinismul în țări cu altă religie dominantă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Persoană care caută să câștige adepți pentru o cauză, pentru o comunitate etc.
      surse: DN

etimologie: