13 definiții pentru mior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIÓR, miori, s. m. (Reg.) Miel mai mare; noaten. [Pr.: mi-or] – Din mioară (derivat regresiv).

MIÓR, miori, s. m. (Reg.) Miel mai mare; noaten. [Pr.: mi-or] – Din mioară (derivat regresiv).

mior sm [At: DOSOFTEI, PS. 211/8 / V: (înv) mieor, (reg) meor / Pl: ~i / E: drr mioară] 1 (Reg) Miel a cărui vârstă variază de la 1 an la 3 ani Si: cârlan, noaten Vz berbec, strămior. 2 Ied de un an Si: vătui.

MIÓR, miori, s. m. (Regional) Miel de un an de pe care nu se tunde lîna. – Pronunțat: mi-or.

MIÓR ~i m. Miel de la unu până la doi ani. /Din mioară

mior m. Mold. (f. mioară), miel sau mielușea în al doilea an. [Diminutiv din miea].

miór, mioáră s., pl. miorĭ, mioare (lat. *agnelliolus, -la [dim. d. agnellus, mel], de unde s’a făcut *amnĭeĭor, apoĭ vrom. mĭeor, mĭeoară, apoĭ mior. D. rom. vine alb. milĭuar, milĭore, ngr. milĭóri, milĭóra, ung. mióra, mijóra, millora). Mel trecut în anu al doilea saŭ și de doĭ anĭ (terțiŭ). V. cîrlan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MIÓR s. (ZOOL.) cârlan, noaten. (~ este mielul de peste un an.)

MIOR s. (ZOOL.) cîrlan, noaten. (~ este mielul de peste un an.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

miór s. m. – Miel de doi ani. – Mr. miliur, megl. mil’or. Din miel, cu suf. -or (Tiktin; Rosetti, BL, V, 56; Rosetti, Mélanges, 174). Der. de la un lat. *agnelliolus (Pușcariu 1093; Candrea-Dens., 1101; Candrea), deși posibilă, nu pare o ipoteză necesară. – Der. mioară, s. f. (oiță, mielușea); miorar, s. m. (păstorel, ciobănaș); strămior, s. m. (miel de doi ani). – Din rom. provin ngr. μπλιώρα sau μιλιόρι (Meyer, Neugr. St., II, 76), alb. miljorë, miljuar, miljora (Meyer 278), ngr. din Sarakatchan mbl’or(a) (Höeg 111), mag. mióra, millóra (Edelspacher 19; Candrea, Elemente, 405).

Intrare: mior
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mior
  • miorul
  • mioru‑
plural
  • miori
  • miorii
genitiv-dativ singular
  • mior
  • miorului
plural
  • miori
  • miorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mior

etimologie: