5 definiții pentru minuniță

Explicative DEX

minuniță sf [At: MARIAN, O. I, 435 / Pl: ~țe / E: minune + -iță] 1-2 (Reg; șhp) Minunea (1-2). 3 Insectă nedefinită mai îndeaproape.

Enciclopedice

MINUNÍȚĂ (< minune) s. f. Pasăre nocturnă de pradă, sedentară, de talie mică, din ordinul strigiformelor, cu corpul cafeniu și pete deschise, mai albicios pe partea inferioară (Aegolius funereus). Este întâlnită rar în Carpați, în pădurile de conifere, iar în iernile foarte aspre coboară spre pădurile de amestec; uneori, iarna, apar și exemplare nordice. În România este foarte rară.

Sinonime

MINUNIȚĂ s. v. minunea.

minuniță s. v. MINUNEA.

Tezaur

MINUNÍȚĂ s. f. (Regional) 1. Minunea (2) (Aegolius funereus). MARIAN, O. I, 435, cf. BĂCESCU, PĂS. 258. 2. Numele unei insecte nedefinite mai de aproape (Latinu-Brăila). H I 236. - Pl.: minunițe.Minune + suf. -iță.

Intrare: minuniță
minuniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minuniță
  • minunița
plural
genitiv-dativ singular
  • minunițe
  • minuniței
plural
vocativ singular
plural