2 intrări

5 definiții

Explicative DEX

mintuță sf [At: JAHRESBER. VIII, 115 / V: ~tiuță / Pl: ~țe / E: minte + -uță] 1-2 (Rar; șhp) Mintuliță (1-2).

mintiuță2 sf vz mintuță

Enciclopedice

Mint/a, -ea, -ici, -oiu, -uță v. Dometie II 3.2

Tezaur

MINTÚȚĂ s. f. (Rar) Mintuliță. Cf. JAHRESBER. VIII, 115. Știi tu ce mintiuță are copilul tău. T. POPOVICI, SE. 581. - Pl.: mintuțe. – Și: mintiúță s. f. – Minte + suf. -uță.

MINTlUȚĂ2 s. f. v. mintuță.

Intrare: Mintuță
Mintuță nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mintuță
Intrare: mintuță
mintuță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.