MINISCÁF, miniscafuri, s. n. Ambarcațiune mică, de agrement, pentru două persoane, care se poate scufunda la adâncimi mici. – Mini¹- + [bati]scaf.

miniscaf sn [At: DEX – S / Pl: ~uri / E: mini²- + (bati)scaf] Ambarcație mică, de agrement, pentru două persoane, care se poate scufunda la adâncimi mici.

MINISCÁF, miniscafuri, s. n. Ambarcație mică, de agrement, pentru două persoane, care se poate scufunda la adâncimi mici. – Mini¹- + [bati]scaf.

MINISCÁF s. n. ambarcație mică de agrement, pentru două persoane, care se poate scufunda la adâncimi mici. (< mini¹- + /bati/scaf)

miniscáf s. m. (mar.) ◊ „R.B., un inginer din Geneva, a pus la punct un miniscaf, care permite la două persoane să se plimbe la o adâncime de 1,50 m sub apă și să admire peștii și unele vietăți subacvatice.” Mag. 21 I 67 p. 3 //din mini- + scaf „barcă”; Fl. Dimitrescu în RRL 1/69 p. 5; DEX-S//

MINISCÁF ~uri n. Ambarcație de agrement, mică, pentru două persoane. /mini- + [bati]scaf

*miniscáf (-nis-caf/-ni-scaf) s. n., pl. miniscáfuri

miniscáf s. n., pl. miniscáfuri