2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mimetică sf [At: DN3 / Pl: ~ici / E: cf it mimetica] (Liv) Artă a imitației.

MIMÉTICĂ s.f. (Liv.) Arta imitației. [Cf. it. mimetica].

MIMÉTIC, -Ă, mimetici, -ce, adj. Care se referă la mimetism, care are mimetism. – Din fr. mimétique.

MIMÉTIC, -Ă, mimetici, -ce, adj. Care se referă la mimetism, care are mimetism. – Din fr. mimétique.

mimetic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr mimétique] 1 Care se referă la mimetism. 2 Care se manifestă prin mimetism. 3 Care imită. 4 Care se referă la mimesis (1).

MIMÉTIC, -Ă adj. Referitor la mimetism; imitativ; care mimează, imită. [Cf. it. mimetico, fr. mimétique].

MIMÉTIC2, -Ă adj. 1. referitor la mimetism. 2. care imită (în mod servil) un anumit model. (< fr. mimétique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mimétic adj. m., pl. mimétici; f. mimétică, pl. mimétice

mimétic adj. m., pl. mimétici; f. sg., mimétică, pl. mimétice

Intrare: mimetică
mimetică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mimetică
  • mimetica
plural
genitiv-dativ singular
  • mimetici
  • mimeticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mimetic (adj.)
mimetic (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mimetic
  • mimeticul
  • mimeticu‑
  • mimetică
  • mimetica
plural
  • mimetici
  • mimeticii
  • mimetice
  • mimeticele
genitiv-dativ singular
  • mimetic
  • mimeticului
  • mimetice
  • mimeticei
plural
  • mimetici
  • mimeticilor
  • mimetice
  • mimeticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)