10 definiții pentru milițiană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MILIȚIÁN, -Ă, milițieni, -e, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană aflată în serviciul miliției (1). 2. S. m. Soldat din miliție (2). [Pr.: -ți-an] – Miliție + suf. -ian (după fr. milicien).

MILIȚIÁN, -Ă, milițieni, -e, subst. 1. S. m. și f. Persoană aflată în serviciul miliției (1). 2. S. m. Soldat din miliție (2). [Pr.: -ți-an] – Miliție + suf. -ian (după fr. milicien).

MILIȚIÁN, -Ă, milițieni, -e, s. m. și f. 1. Persoană care este în serviciul miliției (1), însărcinată cu paza ordinii și a securității publice. La intersecțiile străzilor, milițianul dirijează circulația.Noi acum trebuie să ajutăm pe milițian să-l afle pe vinovat. DUMITRIU, N. 167. 2. Soldat din miliție (2). Încotro, domnule locotenent? întrebă un milițian. CAMILAR, N. II 341. Mult mai de lipsă ar fi fost companielor care atacase fortul despre apus o întărire de vreo trei-patru sute de milițieni. ODOBESCU, S. III 596. – Pronunțat: -ți-an.

MILIȚIÁN s.m. și f. 1. Membru al miliției (1). 2. Ostaș din miliție (2). [Pron. -ți-an. / < miliție, cf. fr. milicien].

MILIȚIÁN, -Ă s. m. f. 1. membru al miliției (1). 2. ostaș din miliție (2). (după fr. milicien)

feméie-milițián s. f. Milițian de sex feminin ◊ „Un pilot american a fost capturat și este păzit acum, în drumul prin junglă, de către o femeie-milițian. R.l. 13 I 67 p. 6 (din femeie + milițian)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

milițiánă (rar) (-ți-a-) s. f., g.-d. art. milițiénei (-ți-e-); pl. milițiéne

milițiánă s. f. (sil. -ți-a-), g.-d. art. milițiénei (sil. -ți-e-); pl. milițiéne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MILIȚIÁN s. (MIL.) (rar) miliționer. (~ în armata nepermanentă din trecut.)

MILIȚIAN s. (MIL.) (rar) miliționer. (~ în armata nepermanentă din trecut.)

Intrare: milițiană
  • silabație: -ți-a-nă info
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miliția
  • milițiana
plural
  • milițiene
  • milițienele
genitiv-dativ singular
  • milițiene
  • milițienei
plural
  • milițiene
  • milițienelor
vocativ singular
  • miliția
  • milițiano
plural
  • milițienelor

milițian, -ă milițiană

  • 1. Persoană aflată în serviciul miliției.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: polițist attach_file 2 exemple
    exemple
    • La intersecțiile străzilor, milițianul dirijează circulația.
      surse: DLRLC
    • Noi acum trebuie să ajutăm pe milițian să-l afle pe vinovat. DUMITRIU, N. 167.
      surse: DLRLC
  • 2. Soldat din miliție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: miliționer attach_file 2 exemple
    exemple
    • Încotro, domnule locotenent? întrebă un milițian. CAMILAR, N. II 341.
      surse: DLRLC
    • Mult mai de lipsă ar fi fost companielor care atacase fortul despre apus o întărire de vreo trei-patru sute de milițieni. ODOBESCU, S. III 596.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Miliție + sufix -ian
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • surse: DEX '09 DEX '98 DN