7 definiții pentru mierlică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIERLÍCĂ, mierlici, s. f. (Rar) Mierliță. – Mierlă + suf. -ică.

MIERLÍCĂ, mierlici, s. f. (Rar) Mierliță. – Mierlă + suf. -ică.

mierli sf [At: TEODORESCU, P. P. 455 / Pl: ~ici / E: mierlă + -ică] 1-20 (Pop; șhp) Mierlă (1-10) (mică) Si: (rar) mierlicea (1-20), mierlișoară (1-20), mierlită1 (1-20), (pop) mierloșiță (1-20), mierlușcă (1-20), mierlușoară (1-20), mierluță1 (1-20).

MIERLÍCĂ, mierlici, s. f. (Rar) Mierliță. Mierlică, mierlică. Nu fi sălbățică. TEODORESCU, P. P. 455.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mierlícă (rar) s. f., g.-d. art. mierlícii; pl. mierlíci

mierlícă s. f., g.-d. art. mierlícii; pl. mierlíci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: mierlică
mierlică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mierli
  • mierlica
plural
  • mierlici
  • mierlicile
genitiv-dativ singular
  • mierlici
  • mierlicii
plural
  • mierlici
  • mierlicilor
vocativ singular
plural

mierlică

etimologie:

  • Mierlă + sufix -ică.
    surse: DEX '98 DEX '09