2 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
miercăit sn [At: ISPIRESCU, L. 369 / Pl: ~uri / E: miercăi] Strigăt caracteristicscos de iepuri sau de alte animale.
MIERCĂÍT, miercăituri, s. n. Geamăt, scîncet. Auzi miercăitul unui iepure, ca și cînd îl apucase ogarul. ISPIRESCU, E. 369.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIERCĂÍT, miercăituri, s. n. Geamăt, scâncet.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
miercăi vi [At: DDRF / V: ~ăni / Pzi: 3 miercăie, ~iește / E: ns cf mecăii, miorcăi] 1 (D. iepuri) A emite strigătul caracteristic speciei. 2 (Pex, d. animale) A scânci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miercăni v vz miercăi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
miercăì v. a mugi, vorbind de vite. [Onomatopee, v. miorcăi].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
miercăí, pers. 3 sg. miércăie, vb. IV (reg., despre vite) a mugi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (V343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
miercăit
- surse: DLRLC un exempluexemple
- Auzi miercăitul unui iepure, ca și cînd îl apucase ogarul. ISPIRESCU, E. 369.surse: DLRLC
-