8 definiții pentru midinetă
Explicative DEX
MIDINETĂ, midinete, s. f. Tânără lucrătoare sau vânzătoare în magazinele sau în atelierele de croitorie și de modă din Paris. – Din fr. midinette.
MIDINETĂ, midinete, s. f. Tânără lucrătoare sau vânzătoare în magazinele sau în atelierele de croitorie și de modă din Paris. – Din fr. midinette.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
midinetă sf [At: BUL. FIL. VI, 18 / Pl: ~te / E: fr midinette] 1 Tânără lucrătoare sau vânzătoare în magazine sau în ateliere de modă din Paris. 2 (Pex) Tânără ușuratică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIDINETĂ s.f. Tînără croitoreasă sau modistă pariziană. [< fr. midinette].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MIDINETĂ s. f. tânără croitoreasă, sau modistă pariziană. (< fr. midinette)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
midinetă (rar) s. f., g.-d. art. midinetei; pl. midinete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
midinetă s. f., g.-d. art. midinetei; pl. midinete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
midinetă s. f., pl. midinete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MIDINETĂ s. f. Tînără lucrătoare sau vînzătoare în magazine sau în ateliere de croitorie și de mode din Paris. Cf. BUL. FIL. VI, 18. - Pl.: midinete. – Din fr. midinette.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
midinetă, midinetesubstantiv feminin
- 1. Tânără lucrătoare sau vânzătoare în magazinele sau în atelierele de croitorie și de modă din Paris. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- midinette DEX '09 DEX '98 DN