microelement sn [At: DEX / P: ~cro~e~ / Pl: ~e / E: fr micro-element] Element chimic care intră în compoziția hormonilor, a enzimelor, a fermenților etc. și care se găsește în cantități foarte mici în sol și în organism.

MICROELEMENT s.n. Element chimic care se găsește în cantități foarte mici în sol sau în organismele vii. [< fr. micro-élément].

MICROELEMENT s. n. element chimic care se găsește în cantități foarte mici în sol, sau în organismele vii; oligoelement. (< fr. micro-élément)

microelement s. n. 1983 (biol.) Element chimic care intră în componența hormonilor, a enzimelor, a fermenților etc. v. apilarnil (din fr. micro-élément; DEX, DN3)

MICROELEMENT ~e n. Element chimic (iod, fier, cobalt etc.) aflat în cantități mici în organismele vegetale și animale, care joacă un rol important în stimularea funcțiilor biologice. [Sil. -cro-e-] /<fr. micro-élément

microelement (desp. mi-cro-) s. n., pl. microelemente

microelement (mi-cro-) s. n., pl. microelemente

microelement s. n. (sil. -cro-), pl. microelemente

MICROELEMÉNT (< fr. {i}) s. n. Element chimic care se găsește în cantități mici foarte mici în sol și în organism. M. intră în compoziția hormonilor, a enzimelor, a fermenților ș.a. (ex. iod, fier, zinc, cupru etc.). La animalele superioare, absența lor poate duce la tulburări de creștere, de reproducere și în activitatea sistemului nervos. Sin. oligoelement.