2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MICIURINÍST, -Ă, miciuriniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține miciurinismului, privitor la miciurinism, care se întemeiază pe miciurinism; miciurinian (1). 2. S. m. și f. Adept al miciurinismului; miciurinian (2). – Miciurin[ism] + suf. -ist. Cf. rus. miciurineț. corectată

MICIURINÍST, -Ă, miciuriniști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține miciurinismului, privitor la miciurinism, care se întemeiază pe miciurinism; miciurinian (1). 2. S. m. și f. Adept al miciurinismului; miciurinian (2). – Miciurin[ism] + suf. -ist. Cf. rus. miciurineț. corectată

miciurinist, ~ă [At: CONTEMP. 1958, nr. 334, 2/2 / Pl: ~iști, ~e / E: Miciurin + -ist] 1-2 smf, a (Adept) al miciurinismului Si: (rar) miciurinian (1-2). 3 a Care se întemeiază pe miciurinism Si: (rar) miciurian (3).

MICIURINÍST, -Ă adj. Referitor la miciurinism, propriu miciurinismului. // s.m. și f. Adept al miciurinismului. [Pron. -ciu-. / < Miciurin + -ist].

MICIURINÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al miciurinismului; miciurinian. (< miciurin/ism/ + -ist)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

miciuriníst (-ciu-) adj. m., s. m., pl. miciuriníști; adj. f., s. f. miciurinístă, pl. miciuriníste

miciuriníst adj. m., s. m. (sil. -ciu-), pl. miciuriníști; f. sg. miciurinístă, pl. miciuriníste

Intrare: miciurinist (adj.)
miciurinist1 (adj.) adjectiv
  • silabație: mi-ciu- info
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miciurinist
  • miciurinistul
  • miciurinistu‑
  • miciurinistă
  • miciurinista
plural
  • miciuriniști
  • miciuriniștii
  • miciuriniste
  • miciurinistele
genitiv-dativ singular
  • miciurinist
  • miciurinistului
  • miciuriniste
  • miciurinistei
plural
  • miciuriniști
  • miciuriniștilor
  • miciuriniste
  • miciurinistelor
vocativ singular
plural
Intrare: miciurinist (s.m.)
  • silabație: mi-ciu- info
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miciurinist
  • miciurinistul
  • miciurinistu‑
plural
  • miciuriniști
  • miciuriniștii
genitiv-dativ singular
  • miciurinist
  • miciurinistului
plural
  • miciuriniști
  • miciuriniștilor
vocativ singular
  • miciurinistule
  • miciuriniste
plural
  • miciuriniștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

miciurinist (adj.)

  • 1. Care aparține miciurinismului, privitor la miciurinism, care se întemeiază pe miciurinism; miciurinian.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: miciurinian (adj.)

etimologie:

  • Miciurin[ism] + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • cf. limba rusă miciurineț
    surse: DEX '09 DEX '98

miciurinist, -ă (persoană) miciurinistă

etimologie:

  • Miciurin[ism] + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • cf. limba rusă miciurineț
    surse: DEX '09 DEX '98