12 definiții pentru micelă
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- tezaur (1)
Explicative DEX
MICELĂ, micele, s. f. Grup sau agregat de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. – Din fr. micelle, germ. Micelle.
MICELĂ, micele, s. f. Grup sau agregat de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. – Din fr. micelle, germ. Micelle.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
micelă sf [At: MACAROVICI, CH. 160 / Pl: ~le / E: fr micelle, ger Micelle] Complex de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MICELĂ s. f. Grup sau agregat de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. Variantă: micel s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MICELĂ s.f. Grup de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. [Var. micel s.n. / < fr. micelle].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MICELĂ s. f. grup de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. (< fr. micelle, germ. Micelle)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MICELĂ ~e f. Particulă aflată în suspensie într-o soluție coloidală. /<fr. micelle, germ. Micelle
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MICEL s. n. v. micelă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MICEL s.n. v. micelă.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
micelă s. f., g.-d. art. micelei; pl. micele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
micelă s. f., g.-d. art. micelei; pl. micele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
micelă s. f., g.-d. art. micelei; pl. micele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MICÉLĂ s. f. Complex de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. Micelele sînt formale din molecule mici, legate între ele prin valențe secundare. MACAROVICI, CH. 160, cf. 167. - Pl.: micele. – Din fr. micelle, germ. Micelle.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
micelă, micelesubstantiv feminin
- 1. Grup sau agregat de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- micelle DEX '09 DEX '98 DN
- Micelle DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.