opțiuni
  • info

3 intrări

18 definiții

din care

Explicative DEX

METODIST2, -Ă, metodiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al metodismului. – Din fr. méthodiste.

METODIST1, -Ă, metodiști, -ste, s. m. și f. Specialist în metodică. – Metodă + suf. -ist.

METODIST1, -Ă, metodiști, -ste, s. m. și f. Specialist în metodică. – Metodă + suf. -ist.

metodist1, ~ă [At: ELEM. G. 53/6 / Pl: ~iști, ~e, (înv, sm) ~i / E: fr méthodiste] 1-2 smf, a (Adept) al metodismului. 3 smp Sectă a metodiștilor (1).

metodist2, ~ă smf [At: L. ROM. 1953, nr. 1,9/ Pl: ~iști, ~e / E: metodă + -ist, rs методист] Specialist în metodică Si: (rar) metodician.

METODIST2, -Ă, metodiști, -ste, s. m. și f. Adept al metodismului. – Din fr. méthodiste.

METODIST, -Ă, mețodiști, -ste, s. m. și f. 1. Specialist în metodică. 2. Adept al metodismului.

METODIST, -Ă s.m. și f. Specialist în metodică; metodician. [< rus. metodist].

METODIST, -Ă adj. Referitor la metodism. // s.m. și f. Adept al metodismului. [Cf. fr. méthodiste, germ. Methodist].

METODIST2, -Ă s. m. f. specialist în metodică. (< rus. metodist)

METODIST1, -Ă adj., s. m. f. (adept) al metodismului. (< fr. méthodiste)

METODIST1 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Specialist în metodică. /metodă + suf. ~ist

METODIST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al metodismului. /<fr. méthodiste

*metodíst, -ă s. și adj. (d. metodă). Care face parte dintr’o sectă anglicană foarte austeră, fundată de John Wesley în secolu XVIII.

Ortografice DOOM

metodistă (specialistă în metodică, adeptă a metodismului) s. f., pl. metodiste

metodist adj. m., s. m., pl. metodiști; adj. f., s. f. metodistă, pl. metodiste

!metodist adj. m., s. m., pl. metodiști; adj. f., s. f. metodistă, pl. metodiste

Sinonime

METODIST s. (PED.) (rar) metodician. (~ în învățământul general.)

METODIST s. (rar) metodician. (~ în învățămîntul general.)

Intrare: metodistă (adeptă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metodistă
  • metodista
plural
  • metodiste
  • metodistele
genitiv-dativ singular
  • metodiste
  • metodistei
plural
  • metodiste
  • metodistelor
vocativ singular
  • metodistă
  • metodisto
plural
  • metodistelor
Intrare: metodistă (specialistă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metodistă
  • metodista
plural
  • metodiste
  • metodistele
genitiv-dativ singular
  • metodiste
  • metodistei
plural
  • metodiste
  • metodistelor
vocativ singular
  • metodistă
  • metodisto
plural
  • metodistelor
Intrare: metodist (adj.)
metodist2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metodist
  • metodistul
  • metodistu‑
  • metodistă
  • metodista
plural
  • metodiști
  • metodiștii
  • metodiste
  • metodistele
genitiv-dativ singular
  • metodist
  • metodistului
  • metodiste
  • metodistei
plural
  • metodiști
  • metodiștilor
  • metodiste
  • metodistelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

metodist, metodiștisubstantiv masculin
metodistă, metodistesubstantiv feminin
metodist, metodistăadjectiv

  • 1. (Adept) al metodismului. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

metodist, metodiștisubstantiv masculin
metodistă, metodistesubstantiv feminin

  • 1. Specialist în metodică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: metodician
etimologie:
  • Metodă + -ist. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.