11 definiții pentru metil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

METÍL s. m. Radical organic monovalent, derivat din metan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. méthyle.

METÍL s. m. Radical organic monovalent, derivat din metan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. méthyle.

metil ssp [At: BARCIANU / E: fr méthyle] Radical organic monovalent, derivat din metan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.

METÍL s. m. Radical organic monovalent, format dintr-un atom de carbon și trei atomi de hidrogen, care intră în componența multor substanțe chimice.

METÍL s.m. Radical organic monovalent, compus dintr-un atom de carbon și din trei atomi de hidrogen. [< fr. méthyle].

METÍL s. m. radical organic monovalent, derivat din metan, prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. (< fr. méthyle)

METÍL m. Radical organic monovalent, derivat din metan. /<fr. méthyle

*metíl m. și n. (vgr. metá, după, și ýle, substanță, lemn, pădure). Chim. Primu termin din seria radicalilor carburilor grase, neizolat încă. Clorură de metil, un lichid a căruĭ evaporare scoboară temperatura la -55° și care e întrebuințat în industrie și în medicină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POLIMETACRILAT DE METÍL s. v. plexiglas.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

METÍL (< fr. {i}) s. m. Radical organic monovalent (-CH3), derivat din metan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.

Intrare: metil
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metil
  • metilul
  • metilu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • metil
  • metilului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

metil

  • 1. Radical organic monovalent, derivat din metan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: