10 definiții pentru metatetic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
METATETIC, -Ă, metatetici, -ce, adj. (Lingv.) Referitor la metateză, care ține de metateză. – Din fr. métathétique.
metatetic, ~ă a [At: HEM I, 757 / Pl: ~ici, ~ice / E: metateză] (Rar) 1 Care aparține metatezei. 2 Referitor la metateză. 3 Rezultat prin metateză Si: metatezat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
METATETIC, -Ă, metatetici, -ce, adj. (Lingv.) De metateză; din metateză. – Din fr. métathétique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
METATETIC, -Ă adj. Referitor la metateză; rezultat din metateză. [Cf. fr. métathétique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
METATETIC, -Ă adj. referitor la metateză; rezultat prin metateză. (< fr. métathétique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*metatétic, -ă adj. (vgr. meta-thetikós. V. ipo- și sin-tetic). Format pin metateză: cuvînt metatetic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
metatetic adj. m., pl. metatetici, f. sg. metatetică, pl. metatetice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
METATETIC adj. v. metatezat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
METATETIC adj. (FON.) metatezat. (Cuvînt ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
METATÉTIC, -Ă adj. (Rar) Care aparține metatezei, privitor la metateză; rezultat prin metateză, metatezat. În Ialomița se mai întrebuințează pe alocuri și metateticul „áblișoară”. HEM I, 757, cf. BARCIANU. - Pl.: metatetici, -ce. – De la metateză.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
metatetic, metateticăadjectiv
- 1. Referitor la metateză, care ține de metateză. DEX '09 DNsinonime: metatezat
etimologie:
- métathétique DEX '09 DEX '98 DN