metamer [At: DEX / Pl: (1, 3) ~i, ~e, (2) ~e / E: fr métamère] 1 sn Fiecare dintre elementele constitutive ale corpului viermilor anelizi și artropodelor, asemănătoare ca structură și așezate succesiv. 2 sn Segment primitiv al embrionului. 3 a (D. corpuri) Care prezintă un anumit fel de izomerie.

metamerie sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr métamérie] 1 Împărțire a corpului unor animale în segmente asemănătoare, care se succedă Si: metamerism. 2 Divizare a mezodermului și a corpului în metamere.

METAMER, -Ă adj. (Despre corpuri) Care prezintă un anumit fel de izomerie. // s.n. Fiecare dintre segmenții din care este format corpul unui vierme sau al unui artropod. [< fr. métamère].

METAMERIE s.f. 1. Varietate a izomeriei care este în legătură cu grupele de atomi. 2. Fel de articulare a segmentelor unui vierme sau ale unui artropod; metamerism. ♦ Constituirea unui organism vegetal din segmente similare. [Gen. -iei. / < fr. métamérie, cf. gr. meta – schimbare, meros – parte].

METAMER, -Ă I. adj. (chim.; despre corpuri) care prezintă metamerie. II. s. n. 1. segment primitiv al embrionului, provenind din mezoderm, care se scindează în fragmente regulate. 2. fiecare dintre segmentele din care este format corpul la viermi și la artropode. (< fr. métamère)

METAMERIE s. f. 1. diviziune primitivă a mezodermului în metameri. 2. izomerie a doi compuși chimici, care se deduc reciproc unul din altul printr-o transpoziție; metamerism. (< fr. métamérie)

metamerie s. f., art. metameria, g.-d. art. metameriei; pl. metamerii, art. metameriile (desp. -ri-i-)

metamerie s. f., art. metameria, g.-d. art. metameriei; pl. metamerii, art. metameriile

metamerie s. f., art. metameria, g.-d. art. metameriei; pl. metamerii, art. metameriile

METAMERIE s. (BIOL.) segmentare, segmentație. (~ viermilor anelizi.)

metamerie s.f. (zool.) segmentare, segmentație. Metameria este împărțirea corpului unor animale în metamere.