10 definiții pentru metabioză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

METABIÓZĂ s. f. (Biol.) Comensualism. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. métabiose.

metabio sf [At: DEX / P: ~bi-o~ / Pl: ~ze / E: fr métabiose] (Blg) Simbioză în care unul dintre organisme este beneficiar, iar celălalt nu Si: comensualism.

METABIÓZĂ, metabioze, s. f. (Biol.) Comensualism. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. métabiose.

METABIÓZĂ s.f. (Biol.) Simbioză de tip particular, în care unul dintre organisme este beneficiar și celălalt nu; comensualism. [Pron. -bi-o-. / < germ. Metabiose].

METABIÓZĂ s. f. (biol.) 1. simbioză în care unul dintre organisme transformă mediul nutritiv pentru a fi utilizat mai târziu de celălalt. 2. schimbare a condițiilor de viață datorită unor cauze externe. (< germ. Metabiose)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

metabióză (-bi-o-) s. f., g.-d. art. metabiózei

metabióză s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. metabiózei; pl. metabióze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

METABIÓZĂ (< fr. {i}) s. f. (BIOL.) 1. Comensualism. 2. Condiție de trai a unui organism numai după ce altul i-a pregătit. ambianța. 3. Schimbare a condițiilor de viață datorită unor cauze externe (de ex. mutațiile bacteriene provocate de radiații).

Intrare: metabioză
metabioză substantiv feminin
  • silabație: -bi-o-ză info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metabio
  • metabioza
plural
  • metabioze
  • metabiozele
genitiv-dativ singular
  • metabioze
  • metabiozei
plural
  • metabioze
  • metabiozelor
vocativ singular
plural

metabioză

etimologie: