13 definiții pentru meseriaș

MESERIÁȘ, -Ă, meseriași, -e, s. m. și f. Persoană care are (și practică) o meserie; meșteșugar. [Pr.: -ri-aș] – Meserie + suf. -aș.

MESERIÁȘ, -Ă, meseriași, -e, s. m. și f. Persoană care are (și practică) o meserie; meșteșugar. [Pr.: -ri-aș] – Meserie + suf. -aș.

MESERIÁȘ, meseriași, s. m. Lucrător calificat care practică o meserie manuală (în cadrul unui atelier); meșteșugar. Continuă să tragă linii pe o scîndură, ferind din cale un metru galben, articulat, de meseriaș. C. PETRESCU, Î. II 181. – Pronunțat: -ri-aș.

meseriáș (-ri-aș) s. m., pl. meseriáși

MESERIÁȘ s. meșteșugar, (franțuzism) artizan, (înv. și pop.) meșter, (înv.) meșteșugareț, meșteșugaș. (Un ~ priceput.)

MESERIÁȘ ~i m. Persoană care practică o meserie; meșteșugar. [Sil. -ri-aș] /meserie + suf. ~aș

meseriaș m. cel ce are o meserie, lucrător.

meseriáș m. (d. meserie). Meșteșugar (ferar, zidar, tîmplar ș. a.).

meseriáșă (-ri-a-) s. f., art. meseriáșa, g.-d. art. meseriáșei; pl. meseriáșe


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

meseriáș s. m. (sil. -ri-aș), pl. meseriáși

MESERIAȘ s. meșteșugar, (franțuzism) artizan, (înv. și pop.) meșter, (înv.) meșteșugareț, meșteșugaș. (Un ~ priceput.)

meseriáșă s. f. (sil. -ri-a-), art. meseriáșa, g.-d. art. meseriáșei; pl. meseriáșe


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

meseriaș, meseriași I s. m. 1. (glum.) om iscusit / priceput / îndemânatic într-un domeniu de activitate. 2. (intl.) delincvent de mare clasă. II adj. v. marfă (II.)

meseriașă, meseriașe s. f. 1. (eufem.) prostituată de mare clasă, în stare să satisfacă orice tip de clientelă. 2. parteneră de sex versată în tehnicile erotice.

Intrare: meseriaș
  • silabație: -ri-aș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meseriaș
  • meseriașul
  • meseriașu‑
plural
  • meseriași
  • meseriașii
genitiv-dativ singular
  • meseriaș
  • meseriașului
plural
  • meseriași
  • meseriașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)