14 definiții pentru meseriaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

meseriaș, ~ă [At: POLIZU / Pl: ~i, ~e / E: meserie + -aș] 1 smf Persoană care cunoaște și practică o meserie Si: meșteșugar, (înv) meșteșugaș (1), meșteșugăreț (1), (îvr) meșteșugarnic. 2 a (Fam) Formidabil.

MESERIÁȘ, -Ă, meseriași, -e, s. m. și f. Persoană care are (și practică) o meserie; meșteșugar. [Pr.: -ri-aș] – Meserie + suf. -aș.

MESERIÁȘ, -Ă, meseriași, -e, s. m. și f. Persoană care are (și practică) o meserie; meșteșugar. [Pr.: -ri-aș] – Meserie + suf. -aș.

MESERIÁȘ, meseriași, s. m. Lucrător calificat care practică o meserie manuală (în cadrul unui atelier); meșteșugar. Continuă să tragă linii pe o scîndură, ferind din cale un metru galben, articulat, de meseriaș. C. PETRESCU, Î. II 181. – Pronunțat: -ri-aș.

MESERIÁȘ ~i m. Persoană care practică o meserie; meșteșugar. [Sil. -ri-aș] /meserie + suf. ~aș

meseriaș m. cel ce are o meserie, lucrător.

meseriáș m. (d. meserie). Meșteșugar (ferar, zidar, tîmplar ș. a.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

meseriáș (-ri-aș) s. m., pl. meseriáși

meseriáș s. m. (sil. -ri-aș), pl. meseriáși

meseriáșă (-ri-a-) s. f., art. meseriáșa, g.-d. art. meseriáșei; pl. meseriáșe

meseriáșă s. f. (sil. -ri-a-), art. meseriáșa, g.-d. art. meseriáșei; pl. meseriáșe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MESERIÁȘ s. meșteșugar, (franțuzism) artizan, (înv. și pop.) meșter, (înv.) meșteșugareț, meșteșugaș. (Un ~ priceput.)

MESERIAȘ s. meșteșugar, (franțuzism) artizan, (înv. și pop.) meșter, (înv.) meșteșugareț, meșteșugaș. (Un ~ priceput.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

meseriaș, meseriași I s. m. 1. (glum.) om iscusit / priceput / îndemânatic într-un domeniu de activitate. 2. (intl.) delincvent de mare clasă. II adj. v. marfă (II.)

meseriașă, meseriașe s. f. 1. (eufem.) prostituată de mare clasă, în stare să satisfacă orice tip de clientelă. 2. parteneră de sex versată în tehnicile erotice.

Intrare: meseriaș
  • silabație: -ri-aș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meseriaș
  • meseriașul
  • meseriașu‑
plural
  • meseriași
  • meseriașii
genitiv-dativ singular
  • meseriaș
  • meseriașului
plural
  • meseriași
  • meseriașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)