6 definiții pentru mesapic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MESÁPIC, -Ă, mesapici, -ce, adj. Care aparține mesapilor, privitor la mesapi. ♦ (Substantivat, f.) Limbă italică vorbită de mesapi. – Mesapi + suf. -ic.

mesapic, ~ă a [At: GRAUR, I. L. 204 / Pl: ~ici, ~ice / E: mesapi + -ic] 1 Care aparține mesapilor. 2 Referitor la mesapi.

MESÁPIC, -Ă, mesapici, -ce, adj. Care aparține mesapilor, privitor la mesapi. – Mesapi + suf. -ic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mesápic adj. m., pl. mesápici; f. mesápică, pl. mesápice

mesápic adj. m., pl. mesápici; f. sg. mesápică, pl. mesápice

*mesápică (limbă) s. f., g.-d. art. mesápicei

Intrare: mesapic
mesapic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mesapic
  • mesapicul
  • mesapicu‑
  • mesapică
  • mesapica
plural
  • mesapici
  • mesapicii
  • mesapice
  • mesapicele
genitiv-dativ singular
  • mesapic
  • mesapicului
  • mesapice
  • mesapicei
plural
  • mesapici
  • mesapicilor
  • mesapice
  • mesapicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mesapic

etimologie:

  • Mesapi + sufix -ic.
    surse: DEX '98 DEX '09