10 definiții pentru mercuric
Explicative DEX
MERCURIC, -Ă, mercurici, -ce, adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur bivalent. – Din fr. mercurique.
MERCURIC, -Ă, mercurici, -ce, adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur bivalent. – Din fr. mercurique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mercuric, ~ă a [At: LM / Pl: ~ici, ~ice / E: fr mercurique] (D. compușii mercurului) Care conține un ion de mercur bivalent.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MERCURIC, -Ă, mercurici, -e, adj. (Despre sărurile de mercur) Care conține mercur bivalent.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MERCURIC, -Ă adj. (Despre sărurile de mercur) Care conține mercur bivalent. [Cf. fr. mercurique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MERCURIC, -Ă adj. (despre compușii mercurului) care conține mercur bivalent. (< fr. mercurique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MERCURIC ~că (~ci, ~ce) (despre săruri) Care conține mercur bivalent; cu mercur bivalent în componență. /<fr. mercurique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
mercuric adj. m., pl. mercurici; f. mercurică, pl. mercurice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mercuric adj. m., pl. mercurici; f. mercurică, pl. mercurice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mercuric adj. m., pl. mercurici; f. sg. mercurică, pl. mercurice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MERCÚRIC, -Ă adj. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur bivalent. Cf. LM. Azotat mercuric. MACAROVICI, CH. 396. Nitrat mercuric. Iodurâ mercurică. LTR2. ◊ Clorură mercurică v. c l o r u r ă. - Pl.: mercurici, -ce. - Din fr. mercurique.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
mercuric, mercuricăadjectiv
- 1. (Despre compușii mercurului) Care conține un ion de mercur bivalent. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- mercurique DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.