10 definiții pentru mercantilaj
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MERCANTILAJ, mercantilaje, s. n. Imprimat (formular, factură, etichetă) folosit în activitatea comercială. – Mercantil + suf. -aj.
mercantilaj sn [At: LTR2 / Pl: ~e / E: mercantil + -aj] Foaie de însoțire, carte de adresă sau orice imprimat folosit în activitatea comercială.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MERCANTILAJ, mercantilaje, s. n. Imprimat folosit în activitatea comercială. – Mercantil + suf. -aj.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MERCANTILAJ, mercantilaje, s. n. (Cu sens colectiv) Imprimate folosite în activitatea comercială (concepte, foi de însoțire, cărți de adrese etc.).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MERCANTILAJ s.n. Imprimat folosit în activitatea comercială. [< mercantil + -aj].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MERCANTILAJ s. n. imprimat folosit în activitatea comercială. (< mercantil + -aj)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mercantilaj s. n., pl. mercantilaje
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mercantilaj s. n., pl. mercantilaje
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mercantilaj s. n., pl. mercantilaje
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MERCANTILÁJ s. n. Foaie de însoțire, carte de adresă sau orice imprimat folosit în activitatea comercială. Cf. DL. Mercantilajul face parte din categoria lucrărilor de accidențe. LTR2. - Pl.: mercantilaje. – Mercantil + suf. -aj.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mercantilaj, mercantilajesubstantiv neutru
- 1. Imprimat (formular, factură, etichetă) folosit în activitatea comercială. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- Mercantil + sufix -aj. DEX '09 DEX '98 DN