12 definiții pentru mentalitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MENTALITÁTE, mentalități, s. f. Fel particular de a-și reprezenta lumea al unui individ sau al unei colectivități. – Din fr. mentalité.

mentalitate sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~tăți / E: fr mentalité] Gândire specifică unui individ sau unei colectivități.

MENTALITÁTE, mentalități, s. f. Fel particular de a gândi al unui individ sau al unei colectivități. – Din fr. mentalité.

MENTALITÁTE, mentalități, s. f. Felul particular de gîndire al unui individ, al unei colectivități etc. I-am făcut o schiță falnică a vieții și a mentalității mele. GALACTION, O. I 231. Cu mentalitatea-i ardelenească el își închipuie că învățătorul, adică reprezentantul intelectualității în sat, trebuie să fie îmbrăcat orășenește. REBREANU, R. I 94.

MENTALITÁTE s.f. Fel propriu în care gândește un individ, o colectivitate etc. [Cf. fr. mentalité].

MENTALITÁTE s. f. fel propriu de a gândi al unui individ, al unei colectivități, al unei epoci; stare de spirit, conduită. (< fr. mentalité)

MENTALITÁTE ~ăți f. Mod particular de a gândi. /<fr. mentalité

*mentalitáte f. (d. mental). Fel de minte, mod de a cugeta, spirit: mentalitatea copiilor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mentalitáte s. f., g.-d. art. mentalitắții; pl. mentalitắți

mentalitáte s. f., g.-d. art. mentalității; pl. mentalități


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MENTALITÁTE s. psihologie, (fig.) optică. (~ unei colectivități.)

MENTALITATE s. psihologie, (fig.) optică. (~ unei colectivități.)

Intrare: mentalitate
mentalitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mentalitate
  • mentalitatea
plural
  • mentalități
  • mentalitățile
genitiv-dativ singular
  • mentalități
  • mentalității
plural
  • mentalități
  • mentalităților
vocativ singular
plural

mentalitate

  • 1. Fel particular de a-și reprezenta lumea al unui individ sau al unei colectivități.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: conduită optică psihologie 2 exemple
    exemple
    • I-am făcut o schiță falnică a vieții și a mentalității mele. GALACTION, O. I 231.
      surse: DLRLC
    • Cu mentalitatea-i ardelenească el își închipuie că învățătorul, adică reprezentantul intelectualității în sat, trebuie să fie îmbrăcat orășenește. REBREANU, R. I 94.
      surse: DLRLC

etimologie: