MENȘEVISM s. n. Curent politic apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale socialismului, principiilor teoretice, ideologice, organizatorice, tactice ale partidului de tip comunist. – Din rus. menșevizm.

menșevism sns [At: DLR / E: rs меньшевизм] Curent moderat apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale bolșevicilor.

MENȘEVISM s. n. Curent moderat apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale bolșevicilor. – Din rus. menșevizm.

MENȘEVISM s. n. Curent oportunist mic-burghez apărut în sînul social-democrației ruse, susținut de burghezia liberală, urmărind să promoveze tendințele acesteia în rîndurile mișcării muncitorești și să adapteze lupta clasei muncitoare la liberalismul burghez; ca manifestare a oportunismului internațional, acest curent s-a coalizat cu burghezia împotriva proletariatului revoluționar, dar a fost zdrobit de către partidul comunist și puterea sovietică.

MENȘEVISM s.n. Curent oportunist de dreapta care a apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse și care susținea o politică de subordonare a proletariatului față de burghezie. [< rus. menșevizm].^[1]

MENȘEVISM s. n. curent liberal apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice marxist-leniniste. (< rus. menșevizm)

MENȘEVISM n. Curent apărut în Rusia la începutul sec. XX în cadrul social-democrației care se opunea bolșevismului. /<rus. menševizm

menșevism s. n.

menșevism s. n.

menșevism s. n.

MENȘEVÍSM (< rus.) s. n. Curent politic apărut în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale socialismului, principiilor teoretice, ideologice, organizatorice, tactice ale partidului comunist. Denumirea de m. este legată de faptul că, la Congresul al II-lea al P.M.S.D. din Rusia (1903), grupul respectiv a fost în minoritate la alegerea organelor centrale de partid. Principalii lideri-ideologi: L. Martov, A.S. Martinov, P.D. Akselrod, Gh.V. Plehanov.

MENȘEVISM s. n. Curent oportunist mic-burghez apărut la începutul secolului XX în sînul social-democrației ruse (și susținut de burghezia liberală), care urmărea să adapteze lupta clasei muncitoare la liberalismul burghez. DICȚ. - Din rus. меньшевизм.