10 definiții pentru menșevism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MENȘEVÍSM s. n. Curent politic apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale socialismului, principiilor teoretice, ideologice, organizatorice, tactice ale partidului de tip comunist. – Din rus. menșevizm.

menșevism sns [At: DLR / E: rs меньшевизм] Curent moderat apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale bolșevicilor.

MENȘEVÍSM s. n. Curent moderat apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale bolșevicilor. – Din rus. menșevizm.

MENȘEVÍSM s. n. Curent oportunist mic-burghez apărut în sînul social-democrației ruse, susținut de burghezia liberală, urmărind să promoveze tendințele acesteia în rîndurile mișcării muncitorești și să adapteze lupta clasei muncitoare la liberalismul burghez; ca manifestare a oportunismului internațional, acest curent s-a coalizat cu burghezia împotriva proletariatului revoluționar, dar a fost zdrobit de către partidul comunist și puterea sovietică.

MENȘEVÍSM s.n. Curent oportunist de dreapta care a apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse și care susținea o politică de subordonare a proletariatului față de burghezie. [< rus. menșevizm].[1]

MENȘEVÍSM s. n. curent liberal apărut la începutul sec. XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice marxist-leniniste. (< rus. menșevizm)

MENȘEVÍSM n. Curent apărut în Rusia la începutul sec. XX în cadrul social-democrației care se opunea bolșevismului. /<rus. menševizm


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MENȘEVÍSM (< rus.) s. n. Curent politic apărut în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale socialismului, principiilor teoretice, ideologice, organizatorice, tactice ale partidului comunist. Denumirea de m. este legată de faptul că, la Congresul al II-lea al P.M.S.D. din Rusia (1903), grupul respectiv a fost în minoritate la alegerea organelor centrale de partid. Principalii lideri-ideologi: L. Martov, A.S. Martinov, P.D. Akselrod, Gh.V. Plehanov.

Intrare: menșevism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • menșevism
  • menșevismul
  • menșevismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • menșevism
  • menșevismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

menșevism

  • 1. Curent politic apărut la începutul secolului XX în cadrul social-democrației ruse, care se opunea prevederilor programatice ale socialismului, principiilor teoretice, ideologice, organizatorice, tactice ale partidului de tip comunist.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: