10 definiții pentru membră
Explicative DEX
MEMBRU, -Ă, membri, -e, s. n., s. m., s. f. 1. S. n. (Adesea la pl.) Fiecare dintre părțile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care au rol important în îndeplinirea unor funcții de relație; mădular. ◊ Membru-fantomă = senzație anormală de prezență a unui membru sau segment de membru care au fost amputate. Membru superior = mână. Membru inferior = piciorul omului. ♦ Penis. 2. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o colectivitate (organizată); fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr-o grupare sau o organizație socială, politică etc., considerată în raport cu acestea; mădular. 3. S. m. Fiecare dintre cele două părți ale unei expresii matematice; fiecare dintre părțile celor două rapoarte ale unei proporții. 4. S. n. Fiecare dintre părțile unei propoziții, fraze sau perioade. – Din lat. membrum, fr. membre.
MEMBRU, -Ă, membri, -e, subst. 1. S. n. (Adesea la pl.) Fiecare dintre părțile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care au rol important în îndeplinirea unor funcții de relație; mădular. ◊ Membru-fantomă = senzație anormală de prezență a unui membru sau segment de membru care au fost amputate. Membru superior = mână. Membru inferior = piciorul omului. ♦ Penis. 2. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o colectivitate (organizată); fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr-o grupare sau o organizație socială, politică etc., considerată în raport cu acestea; mădular. 3. S. m. Fiecare dintre cele două părți ale unei expresii matematice; fiecare dintre părțile celor două rapoarte ale unei proporții. 4. S. n. Fiecare dintre părțile unei propoziții, fraze sau perioade. – Din lat. membrum, fr. membre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
MEMBRU2, MEMBRĂ, membri, membre, s. m. și f. Persoană care face parte dintr-o organizație socială, politică, culturală sau dintr-o asociație, alianță etc. Existența comitetului și numele membrilor trebuie a rămîne secrete. GHICA, A. 461. Dascăle Macovei... tu care ești membrul Societății geografice din Podul Iloaiei, trebuie să cunoști partea asta de lume. ALECSANDRI, T. I 425. ◊ Membru activ v. activ.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEMBRU, -Ă s.m. și f. Cel care face parte dintr-o asociație, dintr-o organizație socială, politică sau culturală, dintr-o alianță etc. [< lat. membrum, cf. fr. membre].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MEMBRU, -Ă I. s. m. f. cel care face parte dintr-o asociație, dintr-o organizație socială, politică sau culturală, dintr-o alianță etc. II. s. n. 1. denumire dată brațelor și picioarelor la om, picioarelor sau labelor la animale. ♦ ~ viril = penis. 2. fiecare parte a unei propoziții, fraze sau a unui period. III. s. m. fiecare dintre cele două părți ale unei ecuații. ◊ fiecare dintre părțile rapoartelor unei proporții. (< lat. membrum, fr. membre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
membru, -ă s. m. f. Membru de partid ◊ „A.C. are defectul că «nu e membru» [al partidului de guvernământ].” Lupta 7 XI 95 p. 3
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*mémbru n., pl. e (lat. membrum). Mădular, dependență a unuĭ corp: mînile și picĭoarele îs membre ale corpuluĭ. Fig. Fie-care parte a unuĭ period orĭ uneĭ fraze. Fie-care parte separată pin semnu egalitățiĭ într’o ecŭațiune. S. m. (fem. membră, ca șefă). Fie-care persoană din care se compune o societate, o familie: membriĭ Academiiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
membră s. f., g.-d. art. membrei; pl. membre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
membră s. f., g.-d. art. membrei; pl. membre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
membră (persoană) s. f., g.-d. art. membrei; pl. membre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
membru, membrisubstantiv masculin membră, membresubstantiv feminin
- 1. Persoană care face parte dintr-o colectivitate (organizată); fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr-o grupare sau o organizație socială, politică etc., considerată în raport cu acestea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: mădular
- Existența comitetului și numele membrilor trebuie a rămîne secrete. GHICA, A. 461. DLRLC
- Dascăle Macovei... tu care ești membrul Societății geografice din Podul Iloaiei, trebuie să cunoști partea asta de lume. ALECSANDRI, T. I 425. DLRLC
- 1.2. Membru de partid. DCR2
- A.C. are defectul că «nu e membru» [al partidului de guvernământ]. Lupta 7 XI 95 p. 3. DCR2
-
-
etimologie:
- membrum DEX '09 DEX '98 DN
- membre DEX '09 DEX '98 DN