2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MELISMÁTIC, -Ă, melismatici, -ce, s. f., adj. (Muz.) 1. S. f. Totalitatea ornamentelor dintr-o compoziție; arta de a compune cu melisme. 2. Adj. (Despre compoziții) Cu melisme. – De la melismă.
MELISMÁTIC, -Ă, melismatici, -ce, s. f., adj. (Muz.) 1. S. f. Totalitatea ornamentelor dintr-o compoziție; arta de a compune cu melisme. 2. Adj. (Despre compoziții) Cu melisme. – De la melismă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
melismatic a [At: TIM. POPOVICI, D. M. / E: melismă + -atic] (Muz; rar, îs) Cânt ~ (îoc cânt silabic) Bucată muzicală în care, pe o singură silabă din text, se intonează mai mult sunete.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MELISMÁTIC, -Ă I. adj. (muz.; despre compoziții) cu melisme, de coloratură. II. s. f. totalitatea ornamentelor într-o compoziție; arta de a compune cu melisme. (< fr. mélismatique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
melismátic adj. m., pl. melismátici; f. sg. melismátică, pl. melismátice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||