7 definiții pentru meleandră

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

meleandră sf [At: PAȘCA, GL. / Pl: ~re / E: ns cf buleandră] (Trs) 1 Haină veche, uzată, ruptă. 2 Zdreanță pe care se pune ceaunul când se amestecă mămăligă.

MELEANDRĂ, melendre, s. f. (Reg.) Haină ruptă, zdrențuită; p. ext. zdreanță. [Pr.: -lean-]

buleandră sf [At: DA / Pl: ~re / E: nct] (Pfm) 1 Haină veche, ruptă și uzată. 2 (Fig) Termen injurios dat unei femei imorale. 3 (Lpl) Lucruri vechi și fără valoare.

buleandră s.f. (pop., fam.) 1 Haină veche, ruptă, ponosită. ♦ Fig. (Termen injurios pentru o) femeie imorală; cocotă, tîrfă. 2 (la pl.) Lucruri vechi și fără valoare. • pl. -endre. /cf. fleandură, landră, leandră, handră, șuleandră, lat. pop. *balandra „veșmînt larg”.

buleándră și (Trans.) meleándră f., pl. endre (rudă cu fleandură, ca bleașcă cu fleașcă orĭ bleg cu flenc). Fleandură, borfă, haĭnă veche și ruptă: o buleandră de suman, niște bulendre’n boccea. V. hanță, halipă.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MELEÁNDRĂ s. f. (Prin Transilv.) Haină veche, uzată, ruptă ; zdreanță (pe care se pune ceaunul cînd se amestecă mămăliga). PAȘCA, GL., IORDAN, STIL. 87, BUL. FIL. II 87, GR. S. V, 389. – Pl.: melendre. – Etimologia necunoscută. Cf. b u l e a n d r ă.

Intrare: meleandră
meleandră substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meleandră
  • meleandra
plural
  • melendre
  • melendrele
genitiv-dativ singular
  • melendre
  • melendrei
plural
  • melendre
  • melendrelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

meleandră, melendresubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.