2 intrări

2 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

melamináre s. f., g.-d. art. melaminării

melaminá vb., ind. prez. 1 sg. melaminéz, 3 sg. și pl. melamineáză

Intrare: melaminare
melaminare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • melaminare
  • melaminarea
plural
  • melaminări
  • melaminările
genitiv-dativ singular
  • melaminări
  • melaminării
plural
  • melaminări
  • melaminărilor
vocativ singular
plural
Intrare: melamina
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • melamina
  • melaminare
  • melaminat
  • melaminatu‑
  • melaminând
  • melaminându‑
singular plural
  • melaminea
  • melaminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • melaminez
(să)
  • melaminez
  • melaminam
  • melaminai
  • melaminasem
a II-a (tu)
  • melaminezi
(să)
  • melaminezi
  • melaminai
  • melaminași
  • melaminaseși
a III-a (el, ea)
  • melaminea
(să)
  • melamineze
  • melamina
  • melamină
  • melaminase
plural I (noi)
  • melaminăm
(să)
  • melaminăm
  • melaminam
  • melaminarăm
  • melaminaserăm
  • melaminasem
a II-a (voi)
  • melaminați
(să)
  • melaminați
  • melaminați
  • melaminarăți
  • melaminaserăți
  • melaminaseți
a III-a (ei, ele)
  • melaminea
(să)
  • melamineze
  • melaminau
  • melamina
  • melaminaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)