6 definiții pentru megalo


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

megalo- [At: DN3 / E: fr mégalo-] Element prim de compunere savantă, cu semnificația: 1 Mărire. 2 Mare.

MEGALO- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „mare”, „mărire”. [Var. megal-. / < fr. mégalo-, it. megalo-, cf. gr. megas, megalos].

MEGA-/MEGAL(O)-, -MEGALÍE elem. „(foarte) mare”, „creștere”, „un milion”. (< fr. méga-, mégal/o/-, -mégalie, cf. gr. megas, -los, megale)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MEGALO- „mare, uriaș, înalt, gigant, intens”. ◊ gr. megas, megalos „uriaș” > fr. mégalo-, engl. id., germ. id. > rom. megalo-.~blast (v. -blast), s. n., globulă roșie care are un nucleu foarte mare; ~cefal (v. -cefal), adj., care prezintă megalocefalie; sin. megacefal; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., anomalie care constă în dezvoltarea excesivă a craniului; sin. megacefalie, megalocranie; ~cit (v. -cit), s. n., celulă roșie mare și anucleată, care apare în sînge în cazul anemiei pernicioase; ~cranie (v. -cranie), s. f., megalocefalie*; ~dactilie (v. -dactilie), s. f., dezvoltare exagerată a degetelor; ~dermie (v. -dermie), s. f., hipertrofie congenitală a pielii; sin. dermomegalie; ~gametogeneză (v. gameto-, v. -geneză), s. f., proces de formare a macrogameților; ~manie (v. -manie), s. f., manifestare psihică morbidă, caracterizată prin obsesia grandorii, a gloriei, a puterii; ~melie (v. -melie), s. f., anomalie congenitală care constă în gigantismul unuia sau al ambelor membre superioare; ~psihie (v. -psihie), s. f., încredere exagerată în propriile sale forțe sau posibilități; ~splanhnie (v. -splanhnie), s. f., mărise excesivă a viscerelor; sin. megasplanhnie; ~splenie (v. -splenie), s. f., mărire exagerată a splinei; ~timie (v. -timie), s. f., creștere în volum a timusului; ~zaur (~saur) (v. -zaur), s. m., reptilă fosilă gigantică dinozauriană, din mezozoic, care, în mers, se sprijinea pe coadă.

MEGAL-, v. MEGALO-.~andru (v. -andru), adj., cu stamine mari; ~encefalie (v. -encefalie), s. f., macroencefalie*; ~odont (v. -odont), adj., s. n. pl., 1. adj., Cu dinții mari. 2. s. n. pl., Lamelibranhiate heterodonte cu cochilie groasă și echivalvă, avînd pe fiecare valvă cîte doi dinți cardinali mari; ~oftalmie (v. -oftalmie), s. f., mărire congenitală a diametrului globului ocular; ~opsie (v. -opsie), s. f., tulburare a vederii, care constă în impresia de mărire a obiectelor.

Intrare: megalo
megalo
invariabil (I1)
  • megalo