6 definiții pentru mefitism
Explicative DEX
MEFITISM s. n. (Livr.) Poluare a aerului cu mirosuri mefitice sau toxice. – Din fr. méphitisme.
MEFITISM s. n. (Livr.) Poluare a aerului cu mirosuri mefitice sau toxice. – Din fr. méphitisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mefitism sn [At: CALENDAR (1851), 95/11 / Pl: ~e / E: fr méphitisme] (Frr) 1 Infectare a aerului prin emanații rău mirositoare. 2 Atmosferă viciată, încărcată de emanații rău mirositoare Si: putoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEFITISM s.n. (Franțuzism) Infectare a aerului prin emanații mefitice; atmosferă poluată. [< fr. méphitisme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MEFITISM s. n. poluare a aerului prin emanații mefitice sau toxice. (< fr. méphitisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
mefitism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Tezaur
MEFITÍSM s. n. (Franțuzism rar) Infectare a aerului prin emanații rău mirositoare ; atmosferă viciată, încărcată de asemenea emanații ; putoare. Aceste plăceri [dansul] se fac în mefitismul saloanelor încărcate cu tot feliul de toalete. CALENDAR (1851), 95/11, cf. BIANU, D. S. - Din fr. méphitisme.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mefitismsubstantiv neutru
- 1. Poluare a aerului cu mirosuri mefitice sau toxice. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- méphitisme DEX '09 DEX '98 DN