5 definiții pentru mefitism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEFITÍSM s. n. (Livr.) Poluare a aerului cu mirosuri mefitice sau toxice. – Din fr. méphitisme.

MEFITÍSM s. n. (Livr.) Poluare a aerului cu mirosuri mefitice sau toxice. – Din fr. méphitisme.

mefitism sn [At: CALENDAR (1851), 95/11 / Pl: ~e / E: fr méphitisme] (Frr) 1 Infectare a aerului prin emanații rău mirositoare. 2 Atmosferă viciată, încărcată de emanații rău mirositoare Si: putoare.

MEFITÍSM s.n. (Franțuzism) Infectare a aerului prin emanații mefitice; atmosferă poluată. [< fr. méphitisme].

MEFITÍSM s. n. poluare a aerului prin emanații mefitice sau toxice. (< fr. méphitisme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: mefitism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mefitism
  • mefitismul
  • mefitismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mefitism
  • mefitismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mefitism

  • 1. livresc Poluare a aerului cu mirosuri mefitice sau toxice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: