6 definiții pentru mefient


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEFIÉNT, -Ă, mefienți, -te, adj. (Livr.) Neîncrezător; bănuitor. [Pr.: -fi-ent] – Din fr. méfiant.

MEFIÉNT, -Ă, mefienți, -te, adj. (Livr.) Neîncrezător; bănuitor. [Pr.: -fi-ent] – Din fr. méfiant.

mefient, ~ă a [At: DN3 / P: ~fi-ent / Pl: ~nți, ~e / E: fr méfiant] (Liv) Suspicios.

MEFIÉNT, -Ă adj. (Franțuzism) Neîncrezător. [Pron. -fi-ent. / cf. fr. méfiant].

MEFIÉNT, -Ă adj. neîncrezător, bănuitor. (< fr. méfiant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mefiént (livr.) (-fi-ent) adj. m., pl. mefiénți; f. mefiéntă, pl. mefiénte

mefiént adj. m. (sil. -fi-ent), pl. mefiénți; f. sg. mefiéntă, pl. mefiénte

Intrare: mefient
mefient adjectiv
  • silabație: me-fi-ent info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mefient
  • mefientul
  • mefientu‑
  • mefientă
  • mefienta
plural
  • mefienți
  • mefienții
  • mefiente
  • mefientele
genitiv-dativ singular
  • mefient
  • mefientului
  • mefiente
  • mefientei
plural
  • mefienți
  • mefienților
  • mefiente
  • mefientelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mefient

etimologie: