medica vt [At: LM / Pzi: ? / E: it medicare] (Îvr; c. i. bolnavi) 1 A medicamenta. 2 A vindeca.

MEDIC², -Ă, medici, -ce, adj. Care aparține mezilor (și perșilor), privitor la mezi (și la perși). – Din med.

medec, ~ă a vz medic²

medic³, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ici, ~ice / E: med¹] 1-2 Care aparține (mezilor și) perșilor. 3-4 Referitor (la mezi și) la perși.

medic², ~ă a [At: AR (1829), 63²/11 / V: ~dec / Pl: ~ici, ~ice / E: it medico] (înv) 1-6 Medical (1-6).

MEDIC², -Ă, medici, -ce, adj. Care aparține mezilor (și perșilor), privitor la mezi (și la perși). – Din med.

Medic a. relativ la Media sau la Mezi: răsboaiele medice, între Greci și Perși (504-449 a. Cr.).

2) *médic, -ă adj. Al mezilor, de la Mezĭ, din Media (Persia). Războaĭele medice, între Grecĭ și Perșĭ (504-449 în ainte de Hristos).

medic¹ (mat.) adj. m., pl. medici; f. medică, pl. medice

medic¹ (mat.) adj. m., pl. medici; f. medică, pl. medice

medic (referitor la mezi) adj. m., pl. medici; f. sg. medică, pl. medice

RĂZBOAIELE MEDICE, denumire a conflictelor armate desfășurate între anii 500 și 449 î. Hr. pentru hegemonie în bazinul oriental al Mării Mediterane, între statele grecești pe de o parte și Imp. Persan pe de altă parte. Terminate cu victoria grecilor. V. Grecia antică.

Citrus medica L. Specie cu flori la exterior roșietice sau violete, în interior albe. Frunze cu pețiol nearipat, oblonge, obtuze. Fructele se întrebuințează pentru dulceață, mari, ovate, oblonge, galbene cu miezul alb (acru), mirositoare. Arbore spinos.

MEDICA vb. v. medicamenta.

medica vb. I. tr. (med., med. vet.; înv.; compl. indică bolnavi; urmat de determ. introduse prin prep. „cu”, care indică medicamentul) <înv.> a medicamenta.

medica vb. v. MEDICAMENTA.

MEDIC adj. v. medical.

medic² adj. (ist.) med.

medic³, -ă adj. (med., med. vet.; înv.) v. Medical.

medic adj. v. MEDICAL.

MEDICA vb. I. Tranz. (Învechit, rar; complementul indică bolnavi) A trata cu medicamente, a administra medicamente (LM), a vindeca (POLIZU). - Prez. ind.: ? – Din it. medicare.

MÉDEC, -Ă adj. v. medie².

MÉDIC², -Ă adj. (învechit) Medical. După cercetarea ce i s-au făcut de cătră deregătoria medecă. . . i s-au dat voie a curăți arătatele boale. AR (1829), 64²/11. Are a se plăti din casa medecă fieștecăruie o somă de 10 mii ruble. ib. 65¹/30. Eieșcare secție medică sau hirurgicâ are doctorul sau hirurgul ei. CUCIURAN, D. 9/23. Științele firești și medice. RUS, I. I, 153/8. - Pl.: medici, -ce. - Și: médec, -ă adj.- Din it. medico.