9 definiții pentru mecanochimic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MECANOCHIMIC, -Ă, mecanochimici, -ce, adj. (Rar) Care se referă la un procedeu combinat, folosind mijloace mecanice și reacții chimice. [Scris și: mecano-chimic] – Mecano- + chimic.
mecanochimic, ~ă a [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 421 / Pl: ~ici, ~ice / E: mecano- + chimic] Care are caracter mecanic și chimic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MECANOCHIMIC, -Ă, mecanochimici, -e, adj. (Rar) Care se referă la un procedeu combinat, folosind mijloace mecanice și reacții chimice.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MECANOCHIMIC, -Ă adj. Care folosește mijloace mecanice și reacții chimice. [Cf. fr. mécanochimique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MECANO-CHIMIC, -Ă, mecano-chimici, -ce, adj. (Rar) Care se referă la un procedeu combinat, folosind mijloace mecanice și reacții chimice. – Mecano- + chimic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!mecanochimic (rar) adj. m. (+ s. n.: procedeu ~); f. mecanochimică (metodă ~), pl. mecanochimice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!mecanochimic (rar) adj. m., pl. mecanochimici; f. mecanochimică, pl. mecanochimice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mecano-chimic adj. m. chimic
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MECANOCHÍMIC, -Ă adj. Care are caracter mecanic și chimic. Stratul de solzi cari îmbracă fibra de lînă agață o mulțime de substanțe vegetale cari nu se pot elimina decît printr-un procedeu mecanochimic. IONESCU-MUSCEL, FIL. 421. - Pl.: mecanochimici, -ce. – Mecano- + chimic.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
mecanochimic, mecanochimicăadjectiv
- 1. Care se referă la un procedeu combinat, folosind mijloace mecanice și reacții chimice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Mecano- + chimic DEX '09 DEX '98
- mécanochimique DN