11 definiții pentru mecanicism

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MECANICÍSM s. n. (Fil.) Punct de vedere conform căruia toate fenomenele naturale pot fi explicate în termenii interacțiunilor cauzale dintre particulele materiale fără nicio referire la teleologie, după modelul concepțiilor din sec. XVII, dezvoltate de Descartes și Hobbes. – Mecanic + suf. -ism. Cf. it. meccanicismo.

mecanicism sn [At: CONTEMP. 1949, nr. 120, 7/1 / Pl: (rar) ~e / E: mecanic + -ism] 1 Concepție filozofică materialistă care explică procesele și fenomenele naturii numai prin legile mecanicii (1). 2 (Rar) Tendință de mecanizare (excesivă) Vz mașinism.

MECANICÍSM s. n. Concepție care explică fenomenele biologice, sociale, psihice etc. pe baza principiilor și legilor mecanicii (I 1), reducând întreaga diversitate calitativă a fenomenelor și a proceselor naturii la fenomene și procese mecanice. – Mecanic + suf. -ism. Cf. it. meccanicismo.

MECANICÍSM s. n. Formă depășită a filozofiei materialiste care încerca să explice toate fenomenele naturii cu ajutorul legilor mecanicii și să reducă diversitatea calitativă a proceselor și fenomenelor naturii la procese și fenomene mecanice.

MECANICÍSM s.n. 1. Concepție filozofică dominantă în sec. XVI-XVIII care explică lumea cu ajutorul legilor mecanicii și reduce diversitatea calitativă a proceselor și a fenomenelor lumii la procese și fenomene mecanice. 2. (Rar) Tendință de mecanizare (excesivă). V. mașinism [în DN]. [< rus. mekanițizm].

MECANICÍSM s. n. 1. concepție filozofică materialistă dominantă în sec. XVI-XVIII, care încerca să descrie și să explice fenomenele realității pe baza legilor mecanicii. 2. reducere a fenomenelor de ordin superior la fenomenele mai simple care intră în componența lor. (< rus. mekanițizm, it. mecanicismo)

MECANICÍSM n. Concepție filozofică conform căreia toate fenomenele naturii și ale societății se pot explica numai prin legile formei mecanice de mișcare a materiei. /<it. meccanicismo

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MECANICISM s. n. 1. Concepție filozofică materialistă care explică procesele și fenomenele naturii numai prin lcgiie mecanicii (I 1). Au combătut materialismul metafizic (în sensul pe care îl are la Engels acest cuvînt, și nu în sensul pozitivist, adică inspirat de Hume) cu „mecanicismullui unilateral. CONTEMP. 1949, nr. 120, 7/1. 2. (Rar) Tendință de mecanizare (excesivă). V. m a ș i n i s m. Mecanicismul american. V. ROM. februarie 1954, 199. - Mecanic + suf. -ism.

Intrare: mecanicism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mecanicism
  • mecanicismul
  • mecanicismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mecanicism
  • mecanicismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mecanicismsubstantiv neutru

  • 1. filosofie Punct de vedere conform căruia toate fenomenele naturale pot fi explicate în termenii interacțiunilor cauzale dintre particulele materiale fără nicio referire la teleologie, după modelul concepțiilor din secolul XVII, dezvoltate de Descartes și Hobbes. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. rar Tendință de mecanizare (excesivă). DN
  • 3. Reducere a fenomenelor de ordin superior la fenomenele mai simple care intră în componența lor. MDN '00
etimologie:
  • Mecanic + sufix -ism. DEX '98 DEX '09
  • cf. limba italiană meccanicismo DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.