2 definiții pentru meandra
Ortografice DOOM
meandra vb., ind. prez. 3 sg. meandrează
Sinonime
meandra vb. I. refl. (despre ape curgătoare) a se întortochea. Râul se meandrează când curge printre munți.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
Intrare: meandra
| verb (V201) Surse flexiune: MDN '08, DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)